Cum afectează timpul petrecut în fața ecranelor somnul copiilor și sănătatea lor mintală

Georgiana Mihalcea, redactor
copil telefon noaptea
Să prioritizezi somnul este una dintre cele mai eficiente și simple modalități prin care poți sprijini sănătatea mintală a copilului tău. FOTO: Shutterstock

Ecranele afectează sever somnul, dar asta nu este tot! O cercetare recentă publicată în JAMA Pediatrics arată că timpul petrecut în fața ecranelor este asociat cu probleme de sănătate mintală. Dacă ai un adolescent care dă semne de depresie și nu reușești să identifici cauza, ia în calcul inclusiv timpul petrecut în fața ecranelor.

Vrei ca al tău copil să se relaxeze, îi dai tableta, chiar dacă se apropie ora de somn. Vrei să eviți o criză de nervi, așa că îl lași o jumătate de oră în plus. Știi că o să fie morocănos dacă îi tai accesul la ecrane, dar și tu ești obosit(ă) de atâtea negocieri. Îți sună cunoscut acest scenariu?

În multe familii, discuțiile de seară despre ecrane și ora de culcare fac parte din rutină. Și chiar dacă ți-ai dori o soluție simplă, realitatea e că aceste decizii aparent mărunte pot avea consecințe mai profunde decât ai crede, atenționează jurnaliștii de la mother.ly.

Ce spune știința despre ecrane, somn și creierul copilului

Un studiu amplu, în desfășurare, Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) Study, cel mai mare proiect de cercetare pe termen lung despre dezvoltarea creierului în SUA, oferă date valoroase despre cum se leagă timpul petrecut în fața ecranelor, somnul și echilibrul emoțional.

O analiză recentă a peste 900 de copii a descoperit următoarele aspecte:

  • Copiii care petreceau mai mult timp în fața ecranelor la vârsta de 9–10 ani dormeau mai puțin doi ani mai târziu.
  • Somnul insuficient era asociat cu modificări în substanța albă a creierului, mai ales în zona numită cingulum – o structură esențială pentru reglarea emoțiilor.
  • Aceste modificări cerebrale erau, la rândul lor, legate de apariția mai frecventă a simptomelor depresive în adolescența timpurie (11–13 ani).

Cercetătorii au folosit tehnici avansate de imagistică (precum NODDI – mult mai precisă decât RMN-ul tradițional pentru studierea substanței albe) pentru a surprinde aceste schimbări subtile, dar importante. Deși aceste modificări nu înseamnă neapărat că un copil va dezvolta depresie, ele sugerează că pierderea de somn în anii cheie ai dezvoltării poate face creierul mai vulnerabil la tulburări emoționale.

Rezultatele vin în completarea altor cercetări care arată cât de important este somnul pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului, mai ales în perioada pubertății, când în creier au loc transformări structurale uriașe.

Somnul contează mai mult decât crezi

Dacă ai observat vreodată cum un copil morocănos și obosit se transformă complet după o noapte bună de somn, să știi că nu ți s-a părut. Somnul influențează starea de spirit pe moment, dar joacă și un rol profund în modul în care creierul se dezvoltă în timp. Studiul recent confirmă ceea ce tot mai multe cercetări au arătat arată: somnul și timpul petrecut pe ecrane influențează semnificativ sănătatea emoțională.

Creierul nu se odihnește în timpul somnului, se construiește. În timpul somnului, mai ales în adolescență, creierul nu stă degeaba. El consolidează memoria, echilibrează hormonii care reglează starea de spirit și perfecționează legăturile dintre diferitele regiuni cerebrale.

Substanța albă – sistemul de „cabluri” al creierului. Unul dintre sistemele esențiale care se dezvoltă în această perioadă este substanța albă, rețeaua de comunicare care ajută gândurile și emoțiile să circule fluent. O zonă-cheie din această rețea, numită cingulum bundle, are un rol important în reglarea emoțiilor, pentru că face legătura între zonele creierului responsabile de trăiri și autocontrol.

Privarea de somn schimbă structura creierului. Cercetătorii au descoperit că mai puțin somn înseamnă o organizare mai slabă a substanței albe din zona cingulum. Iar această „dezorganizare” poate face mult mai dificilă reglarea emoțiilor, crescând riscul de apariție a simptomelor depresive. Și nu e vorba doar de teorii. Aceste modificări s-au observat clar în scanările cerebrale. Iar factorul care a contribuit cel mai mult la lipsa de somn? Timpul petrecut în fața ecranelor.

Schimbări mici care pot proteja sănătatea mintală

Nu trebuie să pornești o luptă în fiecare seară ca să limitezi ecranele. Câteva schimbări mici, dar consecvente, pot face o diferență reală.

Încearcă aceste recomandări susținute de știință:

  • Stabilește o oră-limită pentru ecrane. Închide toate ecranele cu 30–60 de minute înainte de culcare, pentru a permite creșterea naturală a melatoninei și o tranziție mai ușoară spre somn.
  • Scoate dispozitivele din dormitor. Telefoanele, tabletele și televizoarele ținute departe de spațiul de somn reduc folosirea lor pe ascuns și îmbunătățesc calitatea somnului.
  • Creează o rutină de relaxare. Înlocuiește ecranele de seară cu activități liniștitoare — citit, desen, muzică sau pur și simplu o discuție calmă — pentru ca mintea să intre într-o stare de repaus.
  • Fii flexibil(ă), nu perfect(ă). Nu e nevoie de reguli rigide. Consecvența e mai importantă decât perfecțiunea. Mai apar și excepții, ceea ce contează este rutina generală și numărul total de ore de somn.
  • Fii un exemplu. Copiii observă ce fac părinții. Încearcă să renunți și tu la ecrane seara, alături de copilul tău, astfel încât acest timp fără tehnologie să pară un moment de conectare, nu o pedeapsă.

Să prioritizezi somnul este una dintre cele mai eficiente și simple modalități prin care poți sprijini sănătatea mintală a copilului. Nu e nevoie să interzici complet ecranele, e de ajuns să aveți o oră decentă de oprire a tuturor dispozitivelor și o oră de culcare ce asigură numărul optim de ore de odihnă.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa