Lunile calde din an, cu zile lungi și însorite, înseamnă mult timp petrecut afară, în parc, în natură, pe plajă. Dincolo de distracție și relaxare, expunerea aceasta aduce și riscuri, de la arsuri solare, la genunchi juliți și mușcături de insecte. De cele mai multe ori, aceste ciupituri sunt inofensive. Totuși, în ultimii ani, din cauza schimbărilor climatice, în lume au crescut cazurile de encefalită transmisă prin ciupiturile de țânțari și mușcăturile de căpușă.
Encefalita este o inflamație a creierului, care poate fi de natură bacteriană sau virală; cea virală este adesea transmisă prin ciupitura de țânțar sau de căpușă. Deși mulți o consideră o boală rară, dr. Ava Easton, CEO al organizației Encephalitis International, spune că este mai des întâlnită decât ne-am imagina: aproximativ 1,5 milioane de cazuri pe an la nivel global, adică trei persoane pe minut. „Oamenii sunt adesea surprinși să afle că encefalita are o incidență mai mare, în multe țări, decât scleroza laterală amiotrofică (ALS) sau meningita bacteriană. Sperăm să creștem nivelul de conștientizare, astfel încât oamenii să o privească la fel de serios cum privesc sepsisul sau meningita”, spune ea, citată de parents.com.
De ce cresc cazurile de encefalită?
Dr. Ava Easton subliniază că cercetătorii nu știu cu siguranță în ce măsură a crescut numărul cazurilor în ultimii ani, pentru că monitorizarea și colectarea datelor sunt încă deficitare. Totuși, există motive clare să credem că incidența bolii este strâns legată de schimbările climatice. „Pe măsură ce Pământul se încălzește, infecțiile noi sau emergente, inclusiv cele care pot cauza encefalită, vor continua să se răspândească”, explică ea. „Vectorii bolilor infecțioase, cum sunt țânțarii și căpușele, ajung în comunități și medii noi. Situația devine și mai complicată pentru că oamenii trăiesc tot mai aproape de animale, iar zonele rurale scad. Toate acestea influențează sănătatea publică, uneori dramatic.”
Ea dă ca exemplu epidemia de virus Zika din Brazilia, care era considerat relativ inofensiv până să ajungă într-o comunitate fără imunitate. Rezultatul? Decese și malformații grave la nou-născuți. Un alt exemplu este cel al encefalitei japoneze izbucnite în Australia, în 2022, după inundații masive care au adus roiuri de țânțari purtători ai virusului într-o populație fără protecție naturală.
Situația din Europa și România
La nivel european, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a confirmat transmitere locală a virusului West Nile în mai multe țări, inclusiv România, în vara anului 2025. Acest virus este principala cauză de encefalită virală raportată oficial în statisticile de sănătate publică, întrucât are un sistem de supraveghere săptămânală bine structurat. În România, primele cazuri ale sezonului 2025 au fost confirmate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) la începutul lunii iulie, iar până la jumătatea lunii august erau raportate 8 îmbolnăviri: 7 adulți și un copil. În vara 2024, s-au înregistrat și două decese, ambele la vârstnici. Toate cazurile au avut forme neuroinvazive, manifestate prin meningo-encefalită, iar autoritățile sanitare au avertizat că sezonul West Nile continuă până în toamnă, mai ales în zonele cu multe țânțari.
- CITEȘTE ȘI: Cum protejăm copiii de înțepăturile de insecte?
Cum îți protejezi copilul
Cel mai simplu mod de a-ți proteja copilul, dar și pe tine, este să reduci cât mai mult contactul cu țânțarii și căpușele. Dr. Easton recomandă folosirea unui spray repelent, purtarea de haine cu mânecă lungă și pantaloni în zonele cu multe insecte și evitarea apelor stătătoare, unde acestea se înmulțesc. În plus, este foarte util să faci, la întoarcerea din natură, o verificare atentă a pielii.
Simptome pe care nu trebuie să le ignori
Simptomele encefalitei pot varia în funcție de gravitate, dar dr. Michel Toledano, specialist în neurologie la Mayo Clinic Hospital, Minnesota, spune că există câteva semne pe care, ca părinte, nu trebuie să le treci cu vederea. „Primele simptome seamănă adesea cu cele ale gripei, dar se pot agrava rapid”, explică el.
- febră mare, apărută brusc
- durere de cap
- vărsături
- confuzie sau dezorientare
- convulsii
- dificultăți de vorbire sau de înțelegere a limbajului
- probleme de vedere
- somnolență excesivă sau dificultate de trezire
- schimbări bruște de comportament sau de personalitate
La bebeluși sau copii mici, semnele pot fi mai subtile: iritabilitate, lipsa poftei de mâncare sau o fontanelă bombată (moalele capului umflat). Dacă cel mic suferă de encefalită, tratamentul trebuie început cât mai repede. Encefalita virală este tratată, de regulă, cu antivirale, însă multe virusuri, inclusiv cele transmise de țânțari sau căpușe, nu răspund întotdeauna la aceste medicamente, explică dr. Toledano.
„În astfel de cazuri, îngrijirea de susținere este esențială și poate include perfuzii, oxigen și medicamente care să controleze convulsiile sau să reducă inflamația creierului”, precizează el. Dacă encefalita este provocată de o reacție autoimună sau de o cauză non-infecțioasă, medicii pot apela la tratamente precum corticosteroizii. Durata spitalizării depinde de severitatea bolii: uneori doar câteva zile, alteori săptămâni sau chiar luni.
Nu ezita să mergi cu copilul la medic dacă bănuiești că ar putea fi vorba de encefalită. „Dacă nu este tratată rapid, encefalita poate duce la complicații serioase precum probleme de memorie, schimbări de personalitate sau comportament, epilepsie, dizabilități fizice ori întârzieri în dezvoltare”, avertizează dr. Toledano. „În cele mai grave cazuri, poate pune viața în pericol. Un diagnostic timpuriu și un tratament prompt fac diferența pentru șansele de recuperare și pot preveni daunele pe termen lung.”
Măsuri recomandate de INSP pentru a preveni bolile transmise prin căpușe:
- purtați haine deschise la culoare, cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
- purtați pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (nu este indicat să purtați papuci/sandale în zonele endemice);
- aplicați substanțe repelente (DEET-Dietiltoluamidă) pe pielea ce ar putea veni în contact cu căpuşele (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizați spray-uri cu repelenţi pe bază de permetrin pentru haine (în special pe pantofi, şosete, pantaloni, etc);
- tratați hainele purtate în aer liber, după activități desfășurate în zone cu potențial de infestare cu căpușe, prin spălare și uscare la aer cald sau fierbinte, timp de cel puțin o oră;
- inspectați corpul cu atenţie, deoarece căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii. Înlăturați prompt căpuşele în cazul în care sunt găsite pe corp (cu ajutorul unei pensete cu vârful bont prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât capul căpuşei să nu rămână în piele);
- după înlăturarea căpuşelor dezinfectați pielea cu acool (70%) şi aplicați un unguent cu antibiotic cu spectru larg.
