Având în vedere că ne aflăm în plin sezon al căpușelor, a căror mușcătură poate produce boli grave, dr. Mihai Craiu atrage atenția în două postări pe pagina Facebook Spitalul Virtual pentru Copii asupra importanței extragerii ei în mod corect.
Multe persoane cred că extragerea căpușei se face cu ajutorul unei pensete cu care corpul acesteia este strâns și rotit. În realitate, căpușa nu trebuie strânsă, apăsată, rotită sau trasă atunci când se urmărește scoaterea ei din piele. Manevrele de acest tip nu sunt indicate „pentru că aceasta elimină saliva ei pe care a înghițit-o odată cu sângele nostru. Aceasta vine prin hipostom, acel jgheab pe care căpușa îl utilizează ca să se atașeze de pielea noastră”, precizează dr. Mihai Craiu în postare. „Este ca și cum ar vomita dacă o strângem de burtă. Este ca și cum am zdrobi un țânțar – când aplicăm o presiune mare, iese sângele supt din corpul nostru”, a mai adăugat el.
Medicul subliniază că, pentru a fi extrasă, „căpușa nu trebuie strânsă, ci prinsă de gât cu o pensă mică, să nu poată vomita, sau o înghețăm cu un spray special.” Cu cât căpușa este îndepărtată mai repede (sub 24 de ore), cu atât riscul de transmitere scade.
Iată greșelile frecvente pe care, spune dr. Craiu, le fac părinții atunci când extrag căpușele:
- Folosirea unor substanțe înainte de scoatere (ulei, alcool, vaselină, oțet etc.). Substanțele pot stresa căpușa, determinând-o să regurgiteze și să elibereze mai multe bacterii în sânge.
- Strângerea sau strivirea căpușei cu degetele. Există riscul de a lăsa părți din corpul căpușei în piele și de a transmite boli, deoarece căpușa strânsă de abdomen va elimina în pielea copilului saliva sa, în care pot exista spirochete din familia Borellia, care pot produce boala Lyme.
- Folosirea pensetelor nepotrivite (late, cu vârfuri rotunjite). Nu apucă ferm căpușa, ceea ce poate duce la smulgerea parțială.
- Răsucirea căpușei în timpul extragerii. Poate rupe căpușa și lăsa capul sau gura în piele.
- Încercarea de a o scoate cu mâna liberă sau unghia. Neigienic și periculos: Poate duce la infecții suplimentare.
- Aruncarea căpușei fără a o păstra pentru analiză. E util să fie păstrată într-un recipient închis pentru a fi analizată dacă apar simptome.
- Nu se curăță zona după îndepărtare. Poate duce la infecție locală.
Iată cum se scoate corect o căpușă:
- Folosește o pensetă cu vârf subțire sau un instrument special pentru căpușe.
- Apucă ferm căpușa cât mai aproape de piele (de cap, nu de corp).
- Trage încet, drept, fără să răsucești.
- Dezinfectează zona cu alcool sanitar sau iod.
- Spală bine mâinile după.
- Pune căpușa într-un recipient (ex: borcănel mic) și notează data.
- CITEȘTE ȘI: Ciupiturile de țânțar, periculoase pentru copii. Cum le previi și cum le tratezi cu soluții blânde
Căpușele transmit bacterii, virusuri și paraziți
Pericolul pe care îl reprezintă mușcătura de căpușă stă în faptul că agenții infecțioși de diverse tipuri din saliva ei, odată întorși în corpul copilului pot produce boli grave. „Căpușele pot transmite o varietate de agenți patogeni periculoși pentru oameni și animale prin mușcătura lor. Acești patogeni includ bacterii, virusuri și paraziți care pot cauza boli serioase”, avertizează dr. Craiu.
În postare, dr. Craiu oferă urmăritorilor paginii și lista celor mai cunoscuți agenți patogeni transmiși de căpușe – bacterii, virusuri și paraziți -, boala provocată de fiecare și simptomele îmbolnăvirii:
Bacterii
Borrelia burgdorferi: cauzează boala Lyme, cea mai frecventă boală transmisă de căpușe în Europa și America de Nord.
Simptomul clasic este eritemul migrator („pata în formă de țintă”).
Anaplasma phagocytophilum: cauzează anaplasmoza.
Se manifestă cu febră, dureri musculare, oboseală și leucopenie (scăderea numărului de celule albe – leucocite- din sânge).
Rickettsia spp.: cauzează febrele pătate rickettsiene. În Europa – Rickettsia slovaca, R. raoultii, R. conorii.
Simptome: febră, erupții cutanate, dureri de cap.
Ehrlichia chaffeensis: cauzează ehrlichioză monocitară umană.
Simptomele infecției sunt asemănătoare gripei, uneori determinând complicații grave.
Francisella tularensis: cauzează tularemia. Aceasta este o boală severă, uneori letală dacă nu este tratată. Poate fi transmisă și prin contact cu animale infectate.
Cele mai comune simptome ale tularemiei includ febră, dureri de cap, oboseală, dureri musculare, inflamația ganglionilor limfatici. În funcție de modul de infectare, tularemia poate provoca, de asemenea, simptome respiratorii, tulburări digestive sau leziuni cutanate.
Borrelia miyamotoi: cauzează o boală asemănătoare cu febra recurentă.
Virusuri
Virusul encefalitei de căpușă (TBEV): cauzează encefalită de căpușă. Infecția este prevalentă în Europa Centrală, de Est și Nordică.
Simptome: în fază initial sunt cele asemăătoare stării gripale, urmată de complicații neurologice cum sunt encefalita sau meningita.
Crimean-Congo Hemorrhagic Fever virus (CCHFV): boală hemoragică severă, prezentă în anumite regiuni din Africa, Asia, sud-estul Europei.
Heartland virus, Powassan virus: infecție întâlnită în SUA.
Paraziți
Babesia spp.: cauzează babesioză. Boala este asemănătoare malariei. Infectează globulele roșii și
poate fi gravă la persoanele imunocompromise.
Babesioza la copii poate avea simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febră, frisoane, oboseală, dureri musculare și articulare, și dureri de cap. Uneori, poate apărea și o erupție cutanată la locul mușcăturii de căpușă. În cazuri mai severe, pot să apară dificultăți de respirație sau umflarea feței, limbii sau gâtului, necesitând asistență medicală de urgență.
Cum ne protejăm copiii de mușcătura de căpușă
Mai ales în sezonul cald, dacă vă deplasați cu copilul în zone verzi (păduri, parcuri, grădini), este important să respectați câteva recomandari esențiale în prevenție. În primul rând echipați copilul cu îmbrăcăminte adecvată, respectiv haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi, șosete (marginile pantalonilor de preferat să fie introduse în șosete sau în ghetuțe). Hainele vor fi de culoare deschisă, pentru a putea observa mai ușor căpușele.
De mare utilitate este aplicarea pe piele a spray-urilor sau loțiunilor repelente. Cele care au substanța activă DEET, picaridină sau extract de eucalipt cu lămâie sunt eficiente. Înainte să achiziționați un repelent, verificați vârsta minimă indicată pe etichetă, deoarece unele produse nu sunt recomandate copiilor cu vârste sub doi ani.
Evitați zonele cu risc crescut, respectiv cele cu vegetație înaltă, tufișuri sau cu frunziș umed, pentru că sunt mediile în care căpuăele preferă să trăiască. Pentru siguranță rămâneți pe alei sau poteci bătătorite.
Ce e de făcut la întoarcerea acasă
Odată reveniți din plimbare, inspectați cu atenție și răbdare corpul copilului. Zonele preferate de căpușe sunt scalpul, gâtul, în spatele urechilor, sub braț, în jurul taliei, în zona inghinală și în spatele genunchilor. Un duș rapid ajută la îndepărtarea căpușelor care încă nu s-au fixat în piele. Hainele purtate la plimbare vor fi mai întâi scuturate bine, apoi spălate la temperaturi ridicate.
După îndepartarea căpușei – în eventualitatea în care s-a atașat pe pielea copilului – dezinfectați zona cu alcool sau iod. În niciun caz nu folosiți ulei, cremă sau chibrit aprins! Monitorizați copilul timp de 30 de zile, iar dacă apar simptome precum febra, erupția (eritemul migrator, o erupție cutanată roșie, circular, care se extinde treptat, putând atinge dimensiuni considerabile), oboseală, dureri de cap sau de articulații, adresați-vă medicului.
