Satisfacția românilor față de sistemul național de educație este extrem de redusă. Asta reiese din studiul global Ipsos Education Monitor 2025, desfășurat în 30 de țări. Cu doar 12% dintre respondenți care apreciază sistemul educațional drept „bun” sau „foarte bun”, România se situează pe locul al doilea de la coadă, după Peru.
La nivel european, românii se numără printre cei mai critici în privința învățământului. În Ungaria și Franța, peste jumătate dintre respondenți au opinii similare, considerând că educația are nevoie urgentă de reforme. Germania, Spania și Italia înregistrează și ele niveluri ridicate de nemulțumire. Prin contrast, Irlanda este cea mai optimistă țară din Europa – 71% dintre locuitori apreciază calitatea educației. Este urmată de Marea Britanie, unde aproape jumătate dintre respondenți au o opinie pozitivă.
Probleme percepute în sistemul educațional românesc
Printre principalele slăbiciuni identificate de români se numără:
- Programa învechită – menționată de 51% dintre respondenți. Această percepție este constant confirmată și de articolele Totul despre Mame. Analizele despre analfabetismul funcțional arată că manualele și structura curriculei sunt gândite mai mult pentru „livrare de conținut” decât pentru gândire critică sau aplicabilitate practică. Mărturiile profesorilor și părinților arată aceeași frustrare: programa actuală nu lasă loc pentru creativitate și adaptare la nevoile copiilor de azi.
- Formarea insuficientă a profesorilor – 38%, în scădere față de 45% în 202. Totul despre Mame a dedicat numeroase articole subiectului formării profesorilor, cu apeluri explicite la modernizarea pregătirii didactice. Specialiștii intervievați au cerut includerea componentelor de inteligență emoțională, feedback și consiliere psihopedagogică în formarea inițială. Interviul cu profesoara Gabriela Deliu subliniază importanța metodelor moderne, precum predarea prin investigație și lucrul pe competențe, ca alternativă la învățarea rigidă.
- Abandonul școlar – 34%, un nivel aproape neschimbat față de anul anterior. Poveștile reale despre copii care renunță la școală din cauza conflictelor cu profesorii, respingerii din colectiv sau situațiilor familiale dificile arată dimensiunea emoțională a fenomenului. În același timp, analizele despre riscul de sărăcie și despre efectele analfabetismului funcțional conturează imaginea unui sistem care nu reușește să mențină elevii motivați.
Autorii studiului observă că tendințele rămân stabile față de 2024, ceea ce indică o stagnare a percepției publice, fără îmbunătățiri semnificative. „Deși se vorbește tot mai mult despre reforme, românii nu simt schimbări reale. Problemele structurale persistă, iar încrederea în sistemul educațional rămâne extrem de scăzută”, se arată în raport.
Bullying-ul și presiunea socială, principalele probleme ale tinerilor
La nivel global, sănătatea mintală este percepută drept principala provocare pentru tineri (33%), urmată de inegalitate (28%) și bullying (26%). În România, 71% dintre respondenți consideră că bullying-ul și presiunea socială sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă adolescenții.
„Sondajul nu vorbește doar despre un sistem educațional depășit, ci și despre o generație tot mai vulnerabilă emoțional. Lipsa reformelor reale, profesorii insuficient sprijiniți și programele învechite contribuie la pierderea încrederii în educație și la un sistem care pare să piardă tot mai mulți copii pe drum”, a declarat Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director Ipsos România.
Românii susțin restricții pe rețelele sociale pentru copii sub 14 ani
Un alt capitol al studiului vizează siguranța digitală. Global, 71% dintre respondenți cred că minorii sub 14 ani nu ar trebui să aibă acces la rețelele sociale. În România, procentul este similar și în creștere, ceea ce arată o preocupare crescută a părinților pentru siguranța copiilor în mediul online.
Referitor la siguranța on-line a copiilor, Senatul a adoptat pe 6 octombrie 2025 proiectul privind „majoratul digital”. Acesta fixează vârsta de 16 ani ca prag al maturității online, iar copiii mai mici nu vor putea accesa servicii online și crea conturi fără acord parental verificabil. Părinții pot solicita suspendarea/radierea contului și restricționarea accesului la conținut dăunător prin proceduri gestionate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Pentru furnizori sunt prevăzute obligații de filtre de vârstă, etichetare a conținutului și interzicerea publicității personalizate adresate copiilor. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, forul decizional. Potrivit HotNews.ro, măsura a generat critici din partea Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Google România, CNA și ANCOM, privind identificarea online a utilizatorilor și aplicabilitatea practică.
Ipsos Education Monitor 2025 a fost realizat în perioada 20 iunie – 4 iulie 2025 pe un eșantion de 23.700 de persoane din 30 de țări. 500 de respondenți din România. Studiul integral poate fi descărcat de aici.
