Analfabetismul funcțional este astăzi o provocare pentru întreaga societate, nu doar o situație nefericită care afectează câțiva indivizi. Putem compara fenomenul cu o grădină cu buruieni: dacă o lași mult timp neîngrijită și nu intervii la timp, acestea invadează totul. Combaterea necesită eforturi colective, dar mai ales o schimbare de mentalitate. Alfabetizarea funcțională nu se referă la a ști să scriem și să citim, ci la capacitatea de a înțelege lumea în care trăim.
Când vorbim despre analfabeți și analfabetism, ne gândim la o problemă a trecutului. Suntem tentați să credem că a dispărut odată ce oamenii au învățat să-și scrie numele. Ei bine, surpriză! În zilele noastre, avem o variantă mai subtilă și mai răspândită: analfabetismul de tip funcțional. La prima vedere, sună ca o expresie inventată de profesori ca să se plângă de generațiile mai tinere. Dar e mai complicat decât atât. Este, de fapt, unul dintre cele mai grave fenomene sociale contemporane, cu implicații masive în în viața de zi cu zi.
Ce este analfabetismul funcțional?
Să începem cu începutul! Dacă analfabetul clasic nu știe a scrie și a citi, analfabetul funcțional le poate face fără probleme. Problema este că nu prea înțelege ce a scris și ce a citit. Este ca și cum cineva ar ști să cânte la pian, dar nu ar avea nicio idee despre melodie. Conceptul a fost definit de UNESCO astfel: „incapacitatea de a folosi abilitățile de citire, scriere și calcul pentru a funcționa eficient în viața de zi cu zi și la locul de muncă”.
Imaginează-ți o persoană care poate citi instrucțiunile de pe o cutie de medicamente, dar nu poate înțelege ce doză să ia. Sau cineva care poate descifra titlurile unui articol, dar nu pricepe esența lui. Acest lucru înseamnă că, deşi pot citi, acești oameni nu reuşesc să folosească informaţia dobândită pentru a rezolva probleme de zi-cu-zi. De exemplu, nu pot înţelege instrucţiunile dintr-un manual sau nu pot alege ruta optimă de deplasare folosind o hartă.
Cine poartă vina?
- Un sistem educațional defect: programa școlară învechită, lipsa de pregătire a profesorilor și insuficiența resurselor contribuie la această problemă.
- Tehnologia: paradoxal, deși avem acces la internet și la informații, mulți preferă conținut superficial (meme-uri, videoclipuri scurte) în locul lecturii.
- Mediul social: familiile dezinteresate de educație, sărăcia și lipsa accesului la cultură sunt factori determinanți.
- Cultura „trece-mă și pe mine”: promovarea automată în școli creează generații de elevi care au diploma, dar nu și competențele.
Un pic de istorie: De unde vine problema?
Analfabetismul funcțional nu e chiar nou, dar a început să fie recunoscut oficial în secolul XX, odată cu creșterea ratei de alfabetizare. La suprafață, totul părea bine: majoritatea populației putea citi și scrie. Dar, treptat, s-a observat că mulți nu reușeau să aplice ceea ce știau în situații reale. În anii ’70, conceptul a intrat în atenția sociologilor și educatorilor. Studiile din țări dezvoltate, precum SUA și Franța, au scos la iveală că un procent semnificativ al populației avea dificultăți în a înțelege texte complexe, chiar dacă avea școală „la activ”. De atunci, problema a fost cercetată intens.
Un raport recent al Programului pentru Evaluarea Internațională a Competențelor Adulților (PIAAC) arată că aproape 20% dintre adulții din țările dezvoltate se confruntă cu analfabetism funcțional. Și nu, România nu scapă: aproximativ 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcționali. Da, aproape jumătate dintre tineri înțeleg doar parțial ceea ce citesc. Conform datelor PISA din 2022, aproape jumătate dintre elevii de 15 ani se încadrează la analfabetism funcțional la matematică, științe și citire.
Cum recunoști un analfabet funcțional?
Nu poartă semne distinctive și nu poți să-i recunoști dintr-o privire. Totuși, există indicii:
- Citește un text de mai multe ori fără să înțeleagă mesajul principal.
- Evită sarcinile care implică citire sau scriere în profunzime.
- Are dificultăți în a rezuma informații sau în a face conexiuni logice între concepte.
- Se simte copleșit de texte mai lungi de un paragraf.
Rețelele de socializare joacă un rol semnificativ în perpetuarea și chiar amplificarea analfabetismului funcțional, mai ales în rândul tinerilor. Acest fenomen este caracterizat de incapacitatea de a înțelege și a analiza informațiile citite, chiar dacă utilizatorii pot recunoaște cuvintele și propozițiile.
Cum contribuie rețelele sociale la apariția analfabetismul funcțional
Majoritatea utilizatorilor consumă conținut rapid și simplist, precum postări scurte, imagini și videoclipuri, în detrimentul lecturilor profunde. Acest obicei limitează dezvoltarea competențelor analitice și critice, necesare pentru înțelegerea textelor mai complexe și pentru filtrarea informațiilor. Platformele prioritizează conținutul atractiv vizual, reducând interesul pentru surse educaționale sau literare. Acest lucru încurajează superficialitatea în gândire și o dependență de validare socială, în detrimentul procesului de învățare autentic. De asemenea, utilizarea excesivă a acestor platforme poate diminua capacitatea de concentrare și are tendința de a înlocui activități precum lectura sau studiul. Acest comportament duce la o scădere a abilității de procesare a informațiilor în mod critic.
Lipsa competențelor critice expune utilizatorii la manipulare și dezinformare. În lipsa unor strategii educaționale eficiente pentru a combate această problemă, utilizatorii devin vulnerabili la influențe nocive, cum ar fi știrile false. Studiile arată că tinerii care își bazează în mod excesiv interacțiunile și validarea personală pe rețelele sociale prezintă o înțelegere mai slabă a informațiilor complexe și sunt mai predispuși la anxietate și depresie. Pentru a contracara acest fenomen, este necesară promovarea lecturii și utilizarea responsabilă a rețelelor sociale, alături de măsuri educaționale care să dezvolte competențele critice și analitice ale elevilor. Programele de educație media și evaluările standardizate pot contribui la îmbunătățirea situației.
Efecte pe termen scurt și lung
La prima vedere, ai putea crede că analfabetismul funcțional nu e mare lucru. Totuși, efectele sale imediate sunt devastatoare:
- Decizii greșite: Un analfabet funcțional poate să ia decizii absurde doar pentru că nu înțelege informațiile. Exemple? Alegerea unui credit bancar cu dobândă uriașă pentru că nu înțelege termenii. Sau consumarea unor alimente expirate, pentru că nu poate interpreta corect eticheta. Ori amânarea unei intervenții medicale, pe motiv că „poate trece de la sine”.
- Probleme de muncă: Într-o economie bazată pe cunoștințe, acești oameni rămân la marginea pieței muncii. Nu pentru că nu ar avea potențial, ci pentru că lipsa abilităților de bază îi împiedică să progreseze.
- Dificultăți în educație: Copiii cu părinți analfabeți funcțional sunt adesea dezavantajați din start. Când părintele nu poate explica temele sau nu înțelege cerințele școlare, copilul rămâne blocat.
Efecte pe termen lung: o bombă socială cu ceas
Dacă pe termen scurt problema e corectabilă, pe termen lung devine o catastrofă:
- O economie fragilă: O populație cu competențe reduse înseamnă o economie slabă. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, țările cu rate mari de analfabetism funcțional au o productivitate mai scăzută și întâmpină dificultăți în a atrage investiții străine.
- Polarizare socială: Lipsa înțelegerii crește vulnerabilitatea la manipulare. Gândește-te la fake news, teorii conspiraționiste sau populism. Un analfabet funcțional nu analizează critic informația, ci o acceptă orbește.
- Probleme de sănătate: Persoanele care nu înțeleg informațiile medicale sunt mai predispuse să ignore prevenția sau să aplice tratamente incorecte.
- O generație captivă: Ciclul sărăciei și al lipsei de educație se perpetuează. Copiii crescuți în familii de analfabeți funcționali au șanse mici să depășească acest handicap social.
Cum arată lucrurile în practică?
Un studiu din 2018 realizat de Universitatea din Hamburg a arătat că, în Germania, aproape 6,2 milioane de adulți (aproximativ 12% din populație) sunt analfabeți funcționali. Ce înseamnă asta într-o țară dezvoltată? Înseamnă lucrători incapabili să completeze fișe de siguranță sau șoferi care nu înțeleg instrucțiunile tehnice. În SUA, aproape 1 din 7 adulți se confruntă cu analfabetism funcțional. Implicațiile sunt uriașe, mai ales în domeniul sănătății, unde pacienții nu înțeleg prescripțiile medicale. România, însă, bate recorduri: elevii noștri nu doar că întâmpină dificultăți în a înțelege texte, dar performanțele lor sunt semnificativ mai slabe la matematică și științe comparativ cu media europeană.
Soluții. Există speranță?
Da, dacă la nivel înalt problema e tratată cu seriozitate. Iată câteva soluții:
- Reformarea educației: Un sistem care să pună accent pe gândirea critică și aplicarea practică a cunoștințelor.
- Investiții în formarea profesorilor: Aceștia trebuie să fie pregătiți pentru a identifica și ajuta elevii cu dificultăți.
- Campanii de conștientizare: Educarea adulților și promovarea cititului ca activitate esențială.
- Evaluări regulate: Identificarea din timp a elevilor cu dificultăți de înțelegere și intervenția personalizată sunt esențiale. Testele standardizate ar trebui să evalueze nu doar capacitatea de a citi, ci și de a analiza și interpreta informațiile.
- Promovarea lecturii: Cărțile trebuie să redevină „cool”. Campanii de genul „O carte pe săptămână” sau cluburi de lectură interactive pot încuraja lectura profundă, mai ales în rândul tinerilor.
- Programe de alfabetizare funcțională pentru adulți: Nu e niciodată prea târziu să înveți. Inițiativele de formare continuă și cursurile gratuite pot ajuta adulții să-și îmbunătățească abilitățile.
