Primăria Capitalei, prin Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București, a lansat un raport de cercetare care dezvăluie niveluri alarmante ale consumului de alcool, tutun și droguri în rândul liceenilor din București, propunând totodată un model de prevenție inspirat din succesul Islandei.
Studiul „Planet Youth 2024–2025” a fost realizat în toamna anului 2024, în 60 de licee din Capitală, pe un eșantion de peste 8.000 de elevi de clasa a X-a (vârsta 15–16 ani). Potrivit Primăriei Capitalei, concluziile raportului vor sta la baza noilor metodologii de prevenire pe care autoritățile locale le vor elabora pentru a combate consumul de substanțe și a îmbunătăți viața tinerilor.
Consumul de alcool și tutun – la cote ridicate printre liceeni
Raportul Planet Youth 2024–2025 relevă statistici îngrijorătoare privind consumul de substanțe în rândul adolescenților bucureșteni. Aproximativ 68% dintre elevii de 15–16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar 37% s-au îmbătat cel puțin o dată. Consumul de tutun este, de asemenea, prevalent: 39% dintre adolescenți au fumat țigări obișnuite, în timp ce 45% au folosit țigări electronice (vaping). Expunerea la droguri ilicite, deși la procente mai mici, există: 7% dintre respondenți au încercat canabis, 4% au utilizat cel puțin o dată tranchilizante sau somnifere fără prescripție, iar aproximativ 1% au experimentat droguri de tip ecstasy, cocaină, amfetamine, catinone sau așa-numitele „spice”.
Urgența zero: schimbarea mentalității și măsuri de prevenție
Un capitol special al studiului vizează consumul de alcool în mediul familial. Datele indică faptul că 44% dintre adolescenți au consumat băuturi alcoolice fabricate în casă (vin, țuică). De asemenea, inițierea în consum are loc de timpuriu: 36% dintre elevi mărturisesc că au băut alcool prima dată la 13 ani sau mai devreme. Contextul familial joacă un rol major – peste o treime (36%) dintre adolescenți declară că beau alcool acasă, iar 29% chiar primesc alcool din partea unui membru al familiei. Această practică semnalează o normalizare periculoasă a consumului în ochii copiilor. În multe comunități există încă mentalitatea că „berea este aliment” și că a-i oferi copilului mic alcool (de pildă, ca să doarmă mai bine) nu reprezintă o problemă – un obicei nesănătos pe care experții atrag atenția că trebuie eliminat treptat.
Impactul acestor atitudini parentale se poate vedea în toleranța ridicată față de consumul minorilor. Psihologii explică faptul că, în mediul rural de exemplu, se subestimează fenomenul: nu se raportează consumul fiindcă este considerat ceva obișnuit și acceptat în familie. Rezultatele raportului subliniază necesitatea schimbării acestor mentalități și implementării urgente a unor măsuri de prevenție.
Mediul familial și școlar – factori decisivi în prevenție
Cosmina Simiean Nicolescu, directorul general al DGASMB, subliniază că studiul Planet Youth oferă o bază solidă pentru a înțelege factorii care pot duce la consumul de droguri în rândul tinerilor. „El evidențiază importanța mediului familial și școlar, a timpului liber și a relației cu părinții și profesorii. Acolo unde adolescenții nu se simt confortabil sau nu au o bună relație cu mediul în care trăiesc și învață, riscul de a dezvolta comportamente de consum crește. Studiul subliniază și faptul că obiceiuri aparent minore, cum ar fi utilizarea țigărilor electronice, sunt deseori trecute cu vederea, dar pot deveni factori favorizanți ai consumului de substanțe. Timpul petrecut cu familia, sprijinul emoțional, sentimentul de apartenență – toate aceste elemente influențează deciziile adolescenților”, a declarat aceasta, citată de mediafax.ro. Cu alte cuvinte, dacă un adolescent nu se simte înțeles și susținut acasă sau la școală, el este mai vulnerabil în fața tentațiilor nocive.
„Societatea nu le oferea tinerilor un cadru sănătos care să îi țină departe de tentații”
La evenimentul de lansare al raportului, Jón Sigfússon, fondatorul Planet Youth, a împărtășit experiența Islandei și filosofia programului aplicat acolo. În anii ’90, Islanda se confrunta cu una dintre cele mai grave situații din Europa privind consumul de alcool și droguri în rândul adolescenților. „Aveam toate «ingredientele» unei strategii clasice: campanii care spuneau tinerilor să spună „NU” drogurilor, legislație restrictivă, centre de tratament. Și totuși, problema creștea” – a explicat Sigfússon, adăugând că autoritățile și-au dat seama că abordarea era greșită. Nu era o criză de informare – „copiii știau că drogurile sunt periculoase” – ci una de mediu și de responsabilitate a adulților. Practic, societatea nu le oferea tinerilor un cadru sănătos care să îi țină departe de tentații. Din această revelație s-a născut modelul Planet Youth, bazat pe trei piloni esențiali.
Modelul Planet Youth – trei piloni ai prevenirii eficiente
Primul pilon este utilizarea datelor reale, colectate direct de la adolescenți, anual. Cheia este monitorizarea constantă: nu sunt evaluate doar obiceiurile de consum (cât fumează sau beau), ci și mediul de viață al tinerilor – cum își petrec timpul liber, ce relație au cu părinții, dacă se simt în siguranță și implicați în comunitate. Aceste informații detaliate le permit autorităților să înțeleagă cauzele din spatele consumului și să formuleze politici pe baza realității, nu a presupunerilor. „Fără aceste date, orice politică e doar o presupunere”, a subliniat Sigfússon la evenimentul de lansare a raportului.
Al doilea pilon este implicarea comunității. Schimbarea nu poate veni exclusiv de la centru; ea trebuie să pornească de la firul ierbii. În Islanda, echipa lui Sigfússon a lucrat direct cu municipalitățile, școlile, părinții și organizațiile locale. Când părinții, profesorii, autoritățile și liderii locali colaborează, ei devin o forță de protecție în jurul adolescenților. Acțiunile trebuie gândite „de comunitate, pentru comunitate” – de la programe after-school și activități sportive sau artistice pentru tineri, până la acorduri între părinți privind orele la care copiii pot ieși seara. Implicarea locală conferă realism și eficiență măsurilor preventive.
Rezultatele nu apar peste noapte, e nevoie de perseverență și consecvență
Al treilea pilon îl reprezintă dialogul constant între cercetători, factorii de decizie și practicienii din teren (precum profesorii, asistenții sociali, polițiștii etc.). Doar o abordare interdisciplinară asigură coerență: experții furnizează date și analiză, autoritățile elaborează politici, iar cei care lucrează direct cu tinerii vin cu feedback și implementare practică. „Dacă aceste trei categorii acționează împreună, apar rezultatele”, a concluzionat Sigfússon.
Acest model holistic de prevenție a fost rafinat în timp. Reformele nu au dat roade peste noapte – „nu am făcut totul dintr-odată, a fost un proces continuu”, a afirmat fondatorul Planet Youth. Pas cu pas, „an de an s-a construit un mediu în care adolescenții se simt în siguranță, sprijiniți și implicați”, reușindu-se în final reducerea drastică a consumului de alcool și droguri în rândul tinerilor islandezi.
- CITEȘTE ȘI: Ce să le spui copiilor despre droguri în funcție de vârstă. Cum să îi ții departe de tentațiile periculoase
Islanda – de la criza adolescentină la cea mai sănătoasă generație
Rezultatele obținute de Islanda prin implementarea celor trei piloni Planet Youth sunt impresionante. Țara a trecut, în decurs de două decenii, de la niveluri record de consum juvenil la cifre extrem de mici, care fac astăzi din adolescenții islandezi un model la nivel european, arata theatlantic.com. Proporția tinerilor de 15–16 ani care s-au îmbătat în ultima lună a scăzut de la 42% în 1998 la doar 5% în 2016. Consumul experimental de canabis în rândul adolescenților a coborât de la 17% la 7%, iar fumatul zilnic în rândul tinerilor de această vârstă s-a prăbușit de la 23% la 3% în același interval. Astăzi, Islanda se află pe primul loc în Europa la capitolul tineri cu un stil de viață “curat”.
Implementarea în România
Succesul islandez nu a trecut neobservat. Programul conceput în Reykjavík a fost exportat și adaptat în numeroase alte țări. Inițial cunoscut ca proiectul „Youth in Europe – Evidence Based Prevention”, acest model de prevenire primară a început să fie implementat la nivel european încă din anii 2000.
În România, Bucureștiul a aderat la inițiativă încă din 19 septembrie 2007, când a fost semnata Declarația de luptă împotriva consumului de droguri. Pe măsură ce programul s-a extins dincolo de Europa, în America de Nord și de Sud, Australia, Africa și Asia, din 2018 el poartă numele de Planet Youth – reflecție a ambiției globale de a proteja noua generație de pericolul substanțelor adictive.
Programul presupune efectuarea de cercetări periodice (precum studiul lansat acum de DGASMB) care să stea la baza unor intervenții de prevenire adaptate realității locale și elaborarea de politici publice fundamentate pe date concrete, nu pe presupuneri. Astfel, Bucureștiul și alte comunități din țară continuă să colaboreze cu echipa Planet Youth, alături de zeci de alte orașe din lume, în speranța de a recrea și aici povestea de succes a Islandei.
