Vocea ta: Scrisoare către fetiţa mea

Diana Vijulie

Dragă Vanda Mică,

Deși ești încă mică, nu pot să nu mă gândesc la cum vei fi atunci când vei crește. Ce fel de adolescentă vei fi? Ce fel de tânără femeie? Oare vei fi mamă? Dacă da, cum te vei comporta cu ai tăi copii? Nu știu ce profesie îți vei alege, nici unde îți va plăcea să locuiești. Oare vei prefera mașina sau bicicleta?

Sunt întrebări despre tine pe care mi le pun adesea, dar nu mă grăbesc să primesc un răspuns la ele. Timpul trece și așa atât de repede că mă apucă depresia câteodată…

Îmi doresc, în primul rând, să fii sănătoasă. Da, poți să răcești. E ok și să te mai doară capul din când în când. Sau chiar și spatele dacă te-ai apucat singură să muți vreun dulap de lemn masiv. Dar, serios acum, cea mai importantă e sănătatea. Inițial m-am gândit că e redundant să mai scriu și asta, dar știi ceva? Sănătatea nu e ceva ce vine de la sine. Noi, eu și Domnul Vanda, am încercat să luăm cele mai bune decizii pentru tine și mi-aș dori să fi ajutat la ceva asta.

În al doilea rând, îmi doresc să fii fericită. Nu știu ce va însemna asta pentru tine, dar aș vrea să fii cât mai împăcată cu tine, cu deciziile tale, cu viața ta. Să fii înconjurată de oameni care să te respecte și care să te iubească, oameni luminoși și deschiși, sinceri și veseli. Să ai amintiri frumoase (inclusiv din copilărie 😛 ) care să te urmeze peste tot.

Să știi să ceri ceea ce ți se cuvine. Să nu lași de la tine când nu e cazul și nu doar să oferi respect, ci și să-l ceri. Și apropos de respect, să știi că el nu i se cuvine nimănui pur și simplu, ci că el se câștigă, câteodată chiar foarte greu.

Să nu accepți niciodată niciun fel de abuz. Din partea nimănui. Că-i vorba despre o educatoare, despre o învățătoare, o profesoară, un medic, de noi, de prieteni, de iubit, de soț, nu! Abuzul nu trebuie tolerat, nu trebuie să cauți nimănui scuze, nu trebuie să accepți nimic doar pentru că e vorba despre Xulescu sau Ygreculeasca, că îl iubești sau că o adori, sau că așa zice societatea că ”se face”.

Să îți descoperi pasiunile și să le urmezi. E important să știi exact cine ești și ce îți dorești. Descoperirea ta este o călătorie pe care mi-aș dori să o faci cât mai devreme. Îți pot fi alături dacă ai nevoie de mine… Spun asta pentru că mie mi-a luat foarte mult timp să mă cunosc. Să știu ce îmi doresc cu adevărat și ce doar credeam că îmi doresc. Regret și acum că nu mi-am urmat pasiunile, că nu am făcut pasul ăla mare în întuneric și că m-am temut. Să nu te temi! Să ai încredere în tine. Dacă tu nu vei avea, nimeni nu va avea!

Să te iubești. Să-i iubești și pe cei din jur, animale, plante, natură. Să iubești aerul și norii, marea și muntele, o gărgăriță mică și un gândac mare, pe vecinul care dă cu bormașina sâmbătă la ora 8 dimineața, pe descreieratul care era să te calce pe trecerea de pietoni. Să nu tolerezi comportamente care nu-ți plac, dar să iubești omul din spatele comportamentului. Orice formă de ură, înverșunare, război nu face decât să-ți consume energia. Energie pe care ai putea altfel să o investești în chestiuni pozitive. Mai pe scurt, fii pozitivă!

Înțelege că fiecare dintre noi are luptele sale, demonii săi, lupte pe care nu trebuie să le duci tu și demoni cu care nu tu trebuie să te duelezi. În spatele luptelor și demonilor, sunt, însă, oameni frumoși, care au și ei dorințe, speranțe, care și ei visează la fericire, la împlinire.

Și ține minte că te iubim și te vom iubi. Necondiționat. Indiferent de studii, orientare sexuală sau orice decizie ai lua în viață.

Mami și tati.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa