De ce e bine ca băieții să se joace cu mașinuțe și fetițele cu păpuși? Haideți să vorbim despre identitatea sexuală la copii.
Știați că, până la vârsta de doi, ani copilul nu știe ce sex are? Informațiile pe care le primește de la părinții săi sigur că îl ajută în definirea indentității lui sexuale însă abia în jurul vârstei de trei-patru ani conștientizează cu siguranță faptul că este băiețel sau fetiță, după caz.
Dacă ai un băiețel și, din când în când, îi mai fură păpușile surorii lui și se joacă cu ele, dacă uneori în magazine îl vedeți atras de jucăriile de fetiță acest lucru este normal atâta timp cât acest gen de comportament nu se repetă în mod obsesiv. Firește că vei fi tentată de prima dată să îi interziceți copilului dreptul de a se juca cu alte jucării decât cele potrivite genului lui. El diferențiază jucăriile de fetițe de cele de băieți însă curiozitatea îl îndeamnă să aleagă și altceva. Dacă îi veți interzice cu desăvârșire joaca cu aceste obiecte „nepotrivite” nu veți face altceva decât să îi stârniți o și mai mare dorință de a le avea.
Copii au atât trăsături masculine, cât și feminine, iar acest lucru este normal.
Dacă din viața lui fac parte ambii părinți atunci el va imita pe rând comportamentul adulților asumându-și tot felul de roluri. Când tinde să exagereze într-o anume direcție, de cele mai multe ori, părinții se sperie fiindcă copilul lor nu va mai corespunde tiparului impus de societate. Înainte să vă alarmați, dragi părinți, dați-le copiilor voștri libertatea de a se simți confortabil cu ei înșiși. Lăsați-i să exploreze iar dacă începeți să va faceți griji nu ezitați să apelați la ajutor specializat.
Formarea identității sexuale începe într-adevăr din fragedă pruncie prin faptul că cei mici vor observa și imita comportamentele ce le sunt la îndemână.
Adevărul este că sunt o mulțime de factori, de la cei biologici până la cei sociali, care influențează dezvoltarea copilului. Primii lui profesori sunteți dumneavoastră, ca părinți, iar consolidarea identității sexuale se va face cu ajutorul limbajului și al comportamentului. Evidențierea avantajelor, atât materiale cât și economice, punerea într-o lumină bună a trăsăturilor pozitive specifice genului masculin sau, după caz, feminin îl vor ghida pe copil în adoptarea unei atitudini potrivite, conforme normelor.
Merită menționat și faptul că devierea comportamentală a copiilor se poate declanșa ca rezultat al unor tulburări psihice, agravate din cauza lipsei de înțelegere, de afecțiune, de acceptare și de tratament specializat. Datoria noastră, ca părinți, este de a-i educa pe copiii noștri cu blândețe, empatie și multă, multă iubire. Copilul trebuie să aibă libertatea de a se simți în acord cu propria lui ființă. Rigorile impuse de societate duc la stres psihologic și grave tulburări comportamentale.
„Mami, eu ce sunt fetiță sau băiețel? Mami tu ești o minune de copil!”
Uneori, oricât se străduiește un părinte să-și ghideze copilul într-o anumită direcție, nu întotdeauna va avea și șanse de reușită. Nevoile copilului și fericirea lui sunt mai presus de orice reguli.
Așadar, lăsați-i pe băieți să se joace cu mașinuțele și lăsați-i să-și satisfacă curiozitatea și cu jucăriile de fetițe. Păpușile sunt interesante, seamănă atât cu mama cât și cu fetița în cauză, însă camioanele și pistoalele sunt și ele tentante. La urma urmei, cu toții, adulți fiind, ne manifestăm în viața de zi cu zi atât prin masculinitate cât și prin feminitate în funcție de situațiile la care suntem supuși. Găsirea unei echilibru, cunoașterea propriului copil și acceptarea lui în totalitate ne vor ajuta să creștem un copil sănătos și fericit.
