În jurul meu este o dramă. Copilul meu a obținut media 9 la Evaluarea Națională. O medie bună într-o lume normală. O medie aproape proastă într-un sistem greșit și stupid. O medie care ne face să învățăm statistică ca să putem consulta grafice și tabele cu mediile anilor trecuți, să ne aducem aminte de teoria probabilităților, să stăm cu sufletul la gură până când se afișează repartizarea la licee.
Dacă ai media 10 e simplu. Dacă ai media 5 la Evaluarea Națională este la fel simplu. Nu îți bați prea tare capul pentru că ai câteva opțiuni pe care le știe toată lumea. În orice județ sunt știute liceele de elită și cele foarte slabe. De la 9.50 în jos situația începe să devină problematică. Anul trecut a rămas nerepartizat un copil din București cu media 9.36. Au mai fost alți câțiva cu medii peste 9 și foarte mulți cu medii între 7 și 9. Pentru că e nevoie de un training de câteva ore ca să înțelegi cum funcționează algoritmul pentru a ști cum să completezi opțiunile.
Mai multe note mari înseamnă un chin mai mare pentru părinți
Examenul a fost de nivel mediu, nimic de zis. Totuși, părinții nu prea mai au repere de orientare cu privire la liceul la care are avea copilul șanse cu media obținută.
- CITEȘTE ȘI: Clasa a 8-a, cel mai greu an. 10 ore de studiu/zi, 800 de lei/lună pentru meditații și multă incertitudine
Într-un oraș mare, unde sunt multe licee, trebuie să ții cont și de distanța față de casă. Nu ai vrea să plece copilul la școală la 11 și să ajungă înapoi la 8 seara sau dacă învață dimineața să trebuiască să iasă din casă la 6-6.30. De exemplu, majoritatea liceelor din București încep programul de dimineață la 7.30 și ca să ajungi din Pantelimon în Rahova, de exemplu, ai nevoie de minimum o oră.
Preferințele legate de liceu trebuie lăsate deoparte. Contează doar statistica
După ce ai eliminat liceele foarte îndepărtate, începi să le treci pe listă liceele care au profilurile pe care le vrea copilul tău la care în anii anteriori s-a intrat cu medie apropiată de cea a lui. Deja îți dai seama că ți-au rămas 20 de opțiuni sau poate mai puține. Îți amintești că ți s-a spus că trebuie să adaugi licee la care în anii anteriori s-a intrat cu medii cu 2 puncte în plus și cu 2 în minus. Practic, dacă are nota 9 trebuie să pui la opțiuni licee cu note de la 10 la 7.
Iei din nou broșura și te apuci să pui și un profil apropiat. De exemplu, dacă în prima fază mergeai doar pe mate-info, acum pui și științele naturii, că până la urmă sunt cumva apropiate. Constați că ai mai umplut vreo 10-15 locuri pe tabelul cu opțiuni. Tot nu sunt suficiente.
Îți aduci aminte că ți-a spus diriginta că trebuie să urmărești și locul pe care copilul tău îl are în clasamentul general al județului la care să mai adaugi minimum 500 pentru că mai vin elevi și din zonele învecinate. Cum faci asta? Iei din nou broșura, în primul rând. Apoi notezi pe o foaie pe ce loc este copil tău. Să zicem că e pe 5432. Acesta este numărul magic. Te reîntorci la lista și te uiți câți elevi vor fi școlarizați la fiecare profil, apoi începi să aduni. De exemplu, la prima opțiune ai 52 de locuri, la a doua 76, la a doua 26 și tot așa. Aduni și vezi că de-abia strângi 1000 și ceva de locuri.
Criteriile te fac să scazi standardele
O iei de la capăt și mai scazi standardele. Deși ai media 9, începi să iei în calcul și liceele despre care ai zis că nu vor fi niciodată o opțiune pentru copilul tău. Vezi că lista se mai umple, dar ți se strânge stomacul de teamă că poate copilul tău ajunge într-o școală în care nu doar că nu se învață, dar sunt probleme și cu violența, cu drogurile și de unde ar trebui să o iei zilnic când termină orele pentru că zona este rău famată. Îți aduci minte de lista cu câteva mii de copii rămași pe-afară anul trecut așa că îți faci curaj și le treci pe listă.
În tot acest timp, începi să te gândești că ai făcut greșit ceva de s-a ajuns în această situație. Poate dacă puneai copilul să învețe mai mult, dacă avea altă meditatoare, dacă schimbai școala într-a 5-a. Zeci de ”dacă” îți trec prin cap, deși știi că nu ajută la nimic și nici nu sunt abordarea corectă. În sprijinul grijilor tale vin și vorbele celor din jur care te întreabă îngrijorați ”dar ce s-a întâmplat” când aud că a obținut ”doar” media 9.
- CITEȘTE ȘI: Oana Moraru: ”Aveți un copil care tocmai a intrat la un liceu de elită? Iată ce îl așteaptă!”
Măcinarea nervilor continuă zile la rând, preț de mai bine de o săptămână până când ajungi la școală să predai lista cu opțiuni. De-acum ce-o fi o fi! Mai ai de așteptat încă vreo 2 săptămâni până când se afișează rezultatul repartizării computerizate.
Felicitări și nu prea
Până atunci oamenii din jur îți spun ”felicitări” cu jumătate de gură, de parcă ar fi luat o notă sub nota de trecere. De parcă nu ar fi muncit. De parcă nu ar fi stat nopțile să învețe. De parcă nu ar fi lucrat zeci de teste de antrenament. De parcă nu ar fi prins în gimnaziu pandemie, școală on-line, război, grevă a profesorilor, schimbări majore în educație. În mintea lor, 9 este o notă aproape rușinoasă.
Dar le spun eu tuturor copiilor, indiferent de nota pe care au luat-o: felicitări! Învățați ceva din experiența asta, fie că este despre mai multă implicare, despre încredere în sine, fie că este despre acceptare a limitelor sau, dimpotrivă, capacitatea de a le depăși. Cât timp, în sufletul vostru știți că ați dat tot ce puteați în condițiile date, mergeți cu fruntea sus și continuați să învățați pentru a vă depăși. Mai aveți liceul, BAC-ul, facultatea, masterul și câte și mai câte.
- CITEȘTE ȘI: Adaptarea la liceu: se închide ușa copilăriei, vine un capitol fascinant și plin de pericole!
Și le spun și părinților să fie lângă ei, indiferent de nota luată. Iubiți-i mult și fiți alături de ei să își descopere pasiunile și aptitudinile adevărate. Școală cum visăm cu toții, în beneficiul copiilor, nu se va face curând în România. În mâinile părinților este speranța.
