Solarul, un hobby periculos
Pe M. n-o mai vazusem de câteva luni bune. „Tânara îmbatrânita devreme”, asa o numeam. Își creștea băiatul de una singură, fara prea multe ajutoare de la cei din jur. Și pentru asta o admiram.
Da, îmbatrânită, dar nu problemele vieții erau responsabile pentru îmbatrânirea ei prematură. Doza de inconștiență și lejeritatea cu care trata dificultățile vieții o protejau precum o mască antirid de bună calitate. Hobby-ul ei o îmbătrânea. Solarul!
„Dona” constant o parte din mica ei „avere” acolo, la solar, de trei-patru ori pe săptămâna.
Cu două luni în urmă, am zărit-o la fereastra apartamentului ei de la parter. Zugrăvea. „Semn bun”, mi-am spus, deși am aflat în puținele fraze schimbate că se mută în alta parte, iar zugrăveala nu era altceva decât obligația de a lăsa apartamentul curat.
Peste alte câteva zile, am revăzut-o. De data asta, de la fereastra apartamentului meu. Talia scurtei pe care i-o cunoșteam de ani de zile urca ușor sub sânii mariți, lasând să se vadă burtica de viitoare mamică.
N-am rezistat tentației, așa ca am ieșit afară s-o felicit.
– Ma bucur atât de mult pentru tine! Un nou început, o nouă viață…
Nu-mi parea prea entuziasmată, dar probabil că entuziasmul urma să apară atunci când bebelușul s-ar fi născut.
– Cum a reacționat fiul tau? Este încântat de faptul ca va avea un frățior?
– E mare acum. A crescut. Călătorește singur cu avionul.
Era clar, evita raspunsul la întrebare, asa ca nu am insistat. M-am întors la treburile mele, dar gândurile nu-mi dădeau pace. M. era parcă mai ridata, mai îmbatrânita, mai neagră… că de bronzat nu se mai putea vorbi. Eram convinsă că nu a renunțat la hobby-ul ei, nici de dragul copilului, sau măcar să-și fi reluat pasiunea după ce-ar fi născut.
M. nu bea, fumează rar câte o țigara, nu se droghează. Dar oare solarul nu este la fel de periculos ca oricare dintre viciile amintite? Oare este atât de greu sa ne imaginăm că razele ultraviolete, de 15 ori mai puternice decât ale soarelui, sunt atât de nocive și pentru mamă, și pentru copil, deci cu atât mai mult în timpul sarcinii?
I-as fi spus atâtea, dar ea nu m-ar fi ascultat, oricum.
Ar fi născut în luna august. Dar micuțul a preferat să scape de corvoada solarului și să-și ia vitamina D, în mod natural, de la soare.
S-a născut la șapte luni. Norocul a făcut ca el să fie sănătos. Și e alb!!! Credeam că o sa iasă și el negru și îmbatrânit. 🙂
– Da, i-am oferit două luni de viață „afară” în plus, îmi spune cu seninătate. Cu zâmbetul pe buze atât de larg pe cât sunt și inconștiența și lipsa de maturitate, la cei aproape 30 de ani câți are.
Dragi mămici, renuntați la ședințele la solar pe timpul sarcinii!
