Nu știu ce se întâmplă la liceu cu elevii, profesorii și părinții. De trei ani, de când fiica mea a intrat la liceu, am impresia că prezența la școală este opțională, atât pentru cei din bănci, cât și pentru cei care ar trebui să stea la catedră. Aud atât de des ”nu a venit profu’/profa” sau ”azi nu am făcut nimic” încât am senzația că timp de patru ani copiii pierd zeci de ore nefăcând nimic la școală.
Nu scriu acest text ca să mă plâng, chiar dacă tonul este unul de revoltă. Îl scriu pentru că nu înțeleg ce se întâmplă și aș vrea să știu dacă rezonează și alți părinți sau suntem noi un caz aparte. Simt că ne învârtim într-un cerc vicios: unii profesorii vin doar ocazional la ore, iar elevii, la rândul lor, chiulesc.
Din lac în puț
Copilul a făcut clasele a IX-a și a X-a la un liceu de cartier cu pretenții puțin peste medie. Nu se preda mai nimic și deseori se întâmpla ca profesorii să nu vină la ore. Directorul mergea prin cancelarie și îi aducea în clasă, iar acest lucru se întâmpla cel mai frecvent vara. În clase nu erau aparate de aer condiționat. În cancelarie, da.
Pentru că voiam ceva mai mult pentru copilul meu, am decis să dea examen pentru a se transfera la un liceu de prestigiu. Aveam speranța că acolo profesorii sunt implicați și dornici să împărtășească din cunoștințele lor. Copilul s-a transferat, dar situația este la fel.
Intră în clasă, pune absențele și pleacă
Orele încep la 7.30, iar pentru mulți profesori este destul de greu să ajungă atât de devreme la clasă. De exemplu, înainte de vacanța de schi, a fost anunțat un test la Limba română. Doamna a intrat cu întârziere în clasă, a zis că se simte prea depresivă la o oră atât de matinală, le-a pus absențe celor care nu erau în clasă și a plecat. Domnul de Istorie intră deseori în clasă la finalul orei, pune absențele în catalog și apoi iese. Doamna de Engleză are un alt sistem. Îi place să îi ia prin surprindere. Uneori vine, alteori nu. Copiii au prins schema și fac și ei același lucru: uneori sunt în clasă, alteori pleacă. Când se întâmplă ca profesoara să vină la oră, iar clasa este goală, se lasă cu scandal. Copiii primesc absențe, dar pe doamna profesoară nu o trage nimeni la răspundere pentru zilele când nu ajunge.
Când profii își respectă meseria, copiii nu pleacă de la ore
Revoltată fiind de ceea ce se întâmplă, am întrebat și alți părinți de liceeni dacă în școlile lor este la fel. Aproape peste tot sunt profesori care nu vin la ore, fie că vorbim de licee unde se intră cu 5, fie că vorbim de școli de elită. Pur și simplu, pare că unora nu le pasă. Sunt și cazuri fericite unde se întâmplă rar să lipsească vreun cadru didactic. Acolo unde profesorii își respectă meseria, nici copiii nu chiulesc. Totuși, este o loterie, pentru că situațiile diferă foarte mult și nu contează dacă vorbim despre licee de top sau despre cele din categoria celor catalogate slabe.
Între timp, copiii primesc etichete de „loaze”, „chiulangii”, „pierde-vară”. Li se pun absențe, li se scade nota la purtare, pierd burse. Ei plătesc pentru acțiunile lor. Profesorii, în schimb, rămân nepedepsiți. Nu are nicio relevanță asupra carierei lor dacă intră sau nu la clase. Primesc același salarii.
Nu susțin sub nicio formă chiulul. Dar ce să facă un elev care știe că săptămâni la rând doamna cu care are oră miercuri la ora 7.30 nu vine? Îl poți condamna că decide să doarmă o oră în plus? Îl poți condamna că își pierde respectul nu doar pentru profesor, ci și pentru școală?
Am depus plângeri, dar a fost degeaba
La început, când primeam notificare pe telefon că i s-a pus copilului o absență în catalog vedeam negru în fața ochilor. Nu înțelegeam de ce chiulește. De cele mai multe ori îmi spunea: ”Ce vrei să fac? Să rămân singură în clasă? Profa nu a mai venit la ore de două săptămâni și am plecat pentru că am crezut că nu vine nici azi”. Am verificat informația și lucrurile stăteau chiar așa. I-am spus copilului că datoria lui de elev este să fie în clasă, indiferent dacă profesorul vine sau nu. Numai că teoria mea s-a lovit de întrebarea: ”Pe ei de ce nu îi pedepsește nimeni dacă nu își fac treaba? Noi dacă întârziem cinci minute și se întâmplă să fie profesorul în clasă primim absență. Dacă nu avem tema făcută luăm doi. Ei de ce pot face ce vor fără pedepse?”. Revolta și neputința nu erau doar ale copilului, ci și ale mele.
Acum mă gândesc că mai avem doar un an și jumătate de liceu și toate acestea vor fi uitate. Știu că nu am cum să schimb ceva. Nu am cu cine să discut. Nu am cui să mă plâng. Trebuie doar să aștept să treacă timpul. La liceul unde a făcut clasa a 9-a și a 10-a am făcut plângeri nenumărate atât la dirigintă, cât și la director. Toți au fost de acord că lucrurile nu ar trebui să se întâmple așa, dar măsuri concrete nu s-au luat. Ba mai mult, cei reclamați țipau la elevi imediat după ce li se atrăgea atenția că nu vin la ore.
- CITEȘTE ȘI: Oana Moraru: ”Aveți un copil care tocmai a intrat la un liceu de elită? Iată ce îl așteaptă!”
Chiulul de la școală înseamnă meditații
Între timp, plătesc meditații la materiile pentru Bacalaureat. Nu doar eu, ci și restul părinților din clasă. La nicio materie de Bac profesorii nu au început să lucreze după modelele pentru examen, deși suntem la jumătatea clasei a XI-a. Unii nu ar avea când, având în vedere cât de rar vin pe la ore. Așa că elevii se pregătesc în privat. Când la catedră nu e nimeni, scoți bani din buzunar pentru a-i da copilului șansa unei note mai bune la un examen important.
Am stat de multe ori și m-am gândit de ce nu intră profesorii la ore. Mă întreb cum le mai pot vorbi copiilor despre respect, despre responsabilitate. Mă întreb ce mesaj le transmit unor adolescenți în formare despre etica muncii, despre consecințele faptelor lor, despre demnitate. Ce cred copiii știu. Faptul că nici ei nu se mai duc la ore este rezultatul modului în care sunt tratați. Pentru că nu se întâmplă acest lucru decât la materiile unde și profesorii chiulesc. La restul, ei își văd de treaba lor și nici nu le trece prin cap să plece.
Este un cerc vicios care nu poate fi întrerupt decât de niște reglementări clare, verificări temeinice și penalizarea celor care nu intră la clasă. Va fi greu o perioadă pentru toată lumea, dar copiii pe care astăzi îi învățăm că nu se întâmplă nimic dacă nu ne facem treaba vor fi angajații de mâine, de care ne vom plânge că nu vor să muncească.
