Am scăpat și anul acesta. Anul trecut și-a dat seama prea târziu că vrea să meargă la festivalul de la Costinești și nu am mai găsit bilete. Anul acesta avem Evaluarea Națională și a fost un motiv destul de plauzibil pentru a sta acasă. A urmărit totuși pe rețelele sociale ce s-a întâmplat acolo și acum trebuie să găsesc pretexte pentru a nu cumpăra bilete pentru ediția viitoare a Beach Please, unul dintre festivalurile pentru adolescenți la modă în România.
Când ești părinte de adolescent trebuie să fii la curent cu tot ce este la modă. Așa am ajuns să ascult muzică trap și manele în trend, să urmăresc podcasturi cu influenceri, mi-am făcut cont pe Tik-Tok și știu aproape toate evenimentele dedicate segmentului 13-18 ani. Mă simt mai tânără, nu am ce zice, dar și mai panicată în ceea ce privește siguranța copiilor mei.
- CITEȘTE ȘI: Țigările electronice, ca o epidemie printre adolescenți. Plămânii celor care vapează pot intra în colaps
Până acum copilul meu a făcut ce și-a dorit
Pe măsură ce copiii mei au crescut, am devenit tot mai convinsă că interdicțiile nu fac decât să stârnească mai mult pofta de mușca din ”fructul oprit”. Am ales mai degrabă calea grea a explicațiilor, a discuțiilor despre efectele anumitor acțiuni (fumat, consum de droguri, sex la vârste fragede, chiulit, ieșit noaptea afară, anturaje greșite). Am vorbit de mi s-a uscat gura, iar modul în care se comportă copilul meu îmi arată că nu am făcut-o degeaba.
De-acum sunt conștientă că vor apărea festivaluri, petreceri, cluburi, ieșiri de weekend la munte/mare cu gașca. Aceasta din urmă, ca orice adunare, are în ea persoane de tot felul, cu idei mai simple sau mai ”complicate” despre ceea ce înseamnă distracția.
Ideea de a merge la festivalul Beach Please i-a încolțit în cap de anul trecut. Atunci, după ce am analizat un pic situația, am decis că poate merge, dar mergem împreună. Am scăpat ușor pentru că nu am mai găsit bilete. Sincer, nu vreau să meargă la acest festival. Nu pentru că ea ar face lucruri care i-ar fi afecta sănătatea/ integritatea, ci mai degrabă din cauza faptului că uneori este imposibil să te aperi.
De ce nu vreau ca fiica mea să meargă la festivaluri pentru adolescenți?
Discuțiile mai aplicate despre tentațiile ce se pot transforma în pericole au început să apară odată cu perioada când am lăsat-o singură afară cu grupul de prieteni și au devenit mai intense când a apărut în peisaj banchetul. Din tot ceea ce am vorbit, s-au desprins și niște concluzii care pot fi considerate și reguli:
- Nu bea niciodată băuturi din pahare, doar din sticlă pe care o ține tot timpul asupra ei, cu dopul strâns;
- Dacă apare o situația cu potențial violent/periculos se îndepărtează și anunță un adult/112;
- Ne sună să o luăm de oriunde ar fi, indiferent cât este ceasul sau de circumstanțe;
- Nu se urcă în mașină cu nimeni;
- Are tot timpul telefonul la îndemână;
- Dacă vrea să plece de undeva unde nu se simte confortabil mă poate suna și poate să îmi spună orice baliverne vrea și au am să înțeleg că ceva este în neregulă și am să merg după ea.
Acestea sunt cele care îmi vin în minte acum. Cert este că am vorbit multe și sunt convinsă că s-ar descurca și în contextul unui festival și ar lua decizii corecte. Dar, ca orice mamă, sunt și eu uneori din povestea cu drobul de sare. Îmi fac tot felul de scenarii în cap. M-am uitat la prea multe știri, am văzut prea mulți oameni aflați în momentul nepotrivit la locul nepotrivit care nu au mai apucat să spună varianta lor.
De ce mi-e teamă mai exact?
Mi-e teamă de energia grupului. E suficient să propună cineva o prostie ca în adrenalina momentului să adere toți la ea și să o amplifice. De-aici până la situații dramatice nu e decât un pas. Am fost toți adolescenți și ne-aducem aminte cum merg lucrurile.
Mi-e teamă de oamenii care nu înțeleg care sunt limitele fiecăruia și nu le respectă. Mă gândesc că dacă băieți și fete de vârsta ei sunt agresivi la școală, unde sunt totuși sub supravegherea unui adult, la un festival unde sunt ”liberi” nu o să-și mai pună nicio frână.
Mi-e teamă de ce se poate întâmpla în afara spațiului festivalului unde nu mai există niciun fel de control al organizatorilor.
Mi-e teamă de replica ”Hai, încearcă și tu o dată! Nu are ce să se întâmple” repetată de suficient de multe ori, încât la un moment dat să își facă efectul.
Ce se întâmplă la festival
Practic, îmi este frică de tot și toate. Am citit cu atenția regulamentul festivalului. Știu că accesul minorilor se face doar cu o hârtie semnată de părinți. Mai știu și că nu verifică nimeni autenticitatea semnăturii (nici nu ar avea cum), și mai știu și că o hârtie este fără valoare în situații periculoase. Copiii sub 14 ani trebuie neapărat să fie însoțiți de părinți, cei peste pot veni și singuri. Noi am fi în această ultimă situație.
- CITEȘTE ȘI: Alcoolul la adolescenți. Dr. Eugen Hriscu: „Nu e în regulă să dați copiilor o gură de bere, să vadă cum e!”
Cu toate asigurările date de organizatori că nu se întâmplă nimic periculos acolo, în perioada în care s-a desfășurat evenimentul au fost prinse 125 de persoane cu droguri. În plus, 297 de persoane au ajuns la spital: 84 traumatisme diverse (escoriații, contuzii, etc.) și alte 213 cazuri cu afecțiuni medicale diverse (probleme cardiace, reacții alergice etc.).
Simt că părinții de adolescenți din ziua de azi au parte de mai multe provocări decât cele avute de generațiile anterioare. Știu că eu sunt părintele și decizia este la mine, dar nici nu aș vrea să fiu absurdă.
