Când niște treburi de femeie nu mai merg ca unse

Cristina Călin, redactor
treburi de femeie

Iaca belea! Cum stăteam eu așa liniștită și-mi proiectam un sfârșit de săptămână cu treburi de femeie de la oraș, cu somn, seriale și plimbări cu copiii prin parc, îmi sună telefonul. Am presimțit pericolul de cum am văzut cine mă apelează: Tușa Păuna de la Poiana.

-Măi maică, nu vii tu să mă ajuți zilele astea, că iaca, rămase casa nedereticată și trebuie să alegem și porumbul din pătul să-l duc la moară.

Acum eu aveam viziunea mea trândăvind două zile într-un colț al minții și în celălalt coșmarul unui week-end în care munca fizica ar fi rivalizat cu vreo 8 ore la sală. Nu vă mai detaliez procesele de conștiință prin care am trecut, cert e că vineri după serviciu eram în drum spre Poiana.

Cum am ajuns, ne-am pus pe treabă. Eu, tușa și alte câteva femei pe care le chemase baba mea, că bag de seamă, nu și-a pus ea nădejdea în degetele mele fine ce se luptă în fiecare zi cu tastatura. Și iată-mă pe mine sâmbătă dimineață, cu ochii cârpiți de somn, între vreo 6 femei, mai tinere sau mai trecute prin viață, curățând boabe de porumb de pe cocean.

Acest articol conține prezentare de produs.

Plictiseala e brusc spartă de una dintre participantele la proiectul ”moara”.

-Ați auzit ce păți Sorina, aia a lu’ Molea?

Ca la un semn, toate ridicăm privirea din târne și o întrebăm mirate doar din ochi. Fără să mai aștepte să mai și verbalizăm curiozitatea, tanti începe.

Despre treburi de femeie fără rușine

-Știți c-a născut acu vreo 6 luni. E fată tânără, are vreo 30 de ani, cu bărbat în putere. Mă întâlni cu ea la magazin și-mi zise că de când a terminat cu lăuzia, a dat de naiba. Are probleme jos, știți voi. Hai nu vă rușinați, că suntem între femei! Se punea cu bărbatu-n pat și nu puteau să facă și ei nimic-nimic că la ea era o secetă ca-n iulie la noi, aci, la Teleorman.

O băbuță o întrerupe din poveste:

-Hai, lasă-ne Mărie, cu d-alde d-astea, sunt treburi de femeie, nu ți-e rușine?! Că pe vremea noastră mergea treaba cum dădea Domnul!

-Hai, mămăiță, că acu fetele astea se-ngrijesc de de toate. Vrei să fie toante cum eram noi? Și cum vă ziceam, Sorina azi așa, mâine așa, până a învățat-o coana învățătoarea să meargă la doctor, la oraș, că zice c-așa se mai întâmplă după ce naști, să te mai usuci, mai ales dacă ești mai trecută, așa. Ei… și a lăsat Sorina noastră rușinea la spate și s-a dus la ginecolog să-i spuie că nu poate să se iubească cu omul ei.

 

Deja toate eram ochi și urechi.

-Ăla s-a uitat la ea, a controlat-o peste tot și a trimis-o să ia de la farmacie o cremă, să se dea cu ea că cică așa o să scape de toate problemele și vindecă treburi de femeie care a născut și s-a mai defectat pe jos.

-Ce cremă tanti?, întreabă Luminița, o fată de-un leat cu mine, se-apropie și ea de 40.

-Nu am reținut, că-s bătrână. Mastrelle sau așa ceva. Da’, vă zic, să nu vă mai fie rușine de treburi de-astea muierești, că-s de când lumea. Voi măcar sunteți tinere și-acum sunt o grămadă de leacuri să vă scoată din belea. Ce dacă suntem de la țară? Tot muieri suntem și noi. Mi-a zis fata că e bine acum, chiar a ajutat-o doctorul ăla cu crema lui. Cică putem s-o folosim și noi, chiar de nu mai dormim cu moșii noștri în pat, așa ca să ne păstrăm vii pe peste tot. Tu, fată, ești de la București, n-ai auzit de crema asta, Mastrelle, sau cum îi zice?

Nu, n-auzisem. Nici nu-mi bătusem prea mult capul. Ca să nu rămân în urmă cu informația am căutat repede pe internet să văd despre ce e vorba. Așa se chema crema, Mastrelle Chic 30+. Zice pe prospect că ”Mastrelle Chic gel vaginal este eficient în hidratarea și lubrifierea mucoasei vaginale, restabilirea elasticității normale, precum și în prevenția și tratamentul atrofiei vaginale asociate dezechilibrului hormonal fiziologic (sarcina, naștere, a doua jumătate a ciclului menstrual) sau în condiții induse de oboseală, stres, administrarea de anticoncepționale hormonale, aplicarea radioterapiei sau chimioterapiei, utilizarea tampoanelor intime.”.

Sună bine. Am plecat acasă, cu o lecție de viață învățată. Să nu uităm că suntem femei, nici măcar când pregătim porumbul pentru moară.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa