Vocea ta. 10 zile de spitalizare şi 10 lucruri indispensabile atunci când eşti internat cu copilul mic

Alina Dan
Copil in spital

Totul a început cu simptome comune unei viroze banale: strănut, tuse, temperatură peste 38. A escaladat rapid, în aceeaşi noapte, cu scaune proaste si temperatură peste 39. Am tratat clasic: antitermice, mucilagiu de orez, săruri de rehidratare, lapte fără lactoză, regim alimentar, însă, după alte trei zile cu scaune proaste şi două nopţi în care febra a urcat la 40, am mers la spital. Pe corp apăruseră bubiţe. Primul spital, unul de copii. Camera de gardă, medic, consultaţie: „Nu ţine de noi. Mergeţi la Infecţioase”. Şi am mers.

Tabloul este acesta: fetiţa mea are un an şi cinci luni şi nu este vaccinată împotriva ROR. Analizele au arătat că nu este nici una dintre aceste trei boli, ci o erupţie febrilă. Am rezistat, chiar şi aşa, într-un spital de boli infecţioase, pentru că medicii şi asistentele au înţeles şi au luat măsurile necesare ca micuţa să nu se pricopsească şi cu alte boli. Ulterior, am ajuns şi la un spital de urgenţe de copii, din cauza unor vărsături cu sânge. Aici, aceeaşi placă: fetiţa nu este vaccinată ROR. Nu-i nimic. Am fost duse pe secţie unde sunt numai locuri pentru copii, nu şi pentru însoţitori (aceştia stau pe scaune). Un grup sanitar pe etaj şi un duş împărţit  între două saloane.

Ce înveţi dintr-o astfel de experienţă de nedorit? În primul rând, că a merge la spital cât mai repede este esenţial. În al doilea rând, că este nedrept a vorbi despre un sistem medical corupt – în sensul generalizat. În toate aceste zile, nu mi s–a pretins / sugerat şi nici nu am dat vreo atenţie (în sensul de şpagă) vreunui medic sau vreunei asistente. Şi toţi s-au comportat impecabil profesional şi uman. Am văzut, însă, cum o infirmieră i-a refuzat unei mămici cei trei lei pe care i-a oferit când i-a mutat bagajul dintr-un salon în altul: „Dă-mi una de 5. Fac alergie la alea de-un leu”. Şi a primit.

O altă lecţie valoroasă pe care am primit-o ca mamă ajunsă pentru prima dată într-un spital cu copilul a fost aceea a strictului necesar. Sunt lucruri la care nu te-ai fi gândit, dar care mie mi s-au dovedit a fi indispensabile. Iată care sunt acestea:

salon spital

  1. Spirt, serveţele dezinfectante, soluţie dezinfectantă fără clor. Ştiu, în saloane se face curăţenie, iar după scandalul Hexi Pharma, soluţiile or fi ele dezinfectante, dar cine le foloseşte nu o face responsabil. O să vezi cum se şterge cu aceeaşi cârpă folosită pentru curăţarea lavoarului şi marginea pătuţului unde stă copilul tău, şi noptiera şi masa. Aşa că poţi dezinfecta singură, după aceea, toate acele spaţii cu care tu şi copilul tău intraţi în contact. În plus, săpunul lichid nu-ţi asigură dezinfecţia mâinilor şi, de aceea, este recomandabil să ai spirt sau soluţie antibacteriană, cu care să plusezi.
  2. Ai nevoie de comprese sterile, pe post de batistuțe sau pe care să le foloseşti pentru a şterge suprafeţele de contact.
  3. Pentru copil, cărţile şi jucăria preferată. Chiar dacă aţi ajuns de urgenţă, cu salvarea, ele să fie primele pe lista de adus de acasă. Altfel, îţi va fi greu şi să îi alini durerea, şi să îl ţii cât mai mult în pat atunci când începe să se pună pe picioare.
  4. Oliţa. Dacă ai copil de scutece, ca în cazul meu, te poţi bucura. Însă, în cazul în care copilul face de mult la toaletă sau la oliţă, lucrurile se schimbă. Dacă vrei să eviţi folosirea toaletelor comune, folosiţi oliţa voastră. Poate fi curăţată şi dezinfectată de fiecare dată.
  5. Termometrul personal. În cel de-al doilea spital de urgenţă în care am fost, ni s-a spus să aducem termometrul de acasă. Asta s-a întâmplat când au venit să ne întrebe ce temperatură are copilul. Se pare că nu există un stoc atât de mare de termometre pentru câţi pacienţi erau, dar nu exclud nici varianta evitării extinderii unor boli sau ale unor epidemii cu ajutorul acestor dispozitive medicale (se ştie că, mai ales la copiii mici, acestea se folosesc doar intrarectal. Doar la camera de traij din Urgenţe era un termometru care măsura temperatura din ureche).
  6. Dacă ai copilul alăptat exclusiv, ai scăpat. Dar dacă îl hrăneşti cu formulă, ceea ce implică biberoane, apă caldă, cutii de lapte, sau este alimentat diversificat, ai nevoie ca vesela pe care micuţul o foloseşte să fie mereu curată şi ferită de microbi. Cum sterilizatoarele nu sunt la dispoziția ta în spitalele de pediatrie – în celelalte spitale se pare că lipsesc – este indicat să-ţi fie adus al tău de acasă. Iar, dacă micuţul tău este fan suzetă, lucrurile se complică.
  7. Şerveţelele umede. Sunt măsura de prim ajutor atunci când copilul are scaune moi şi multe. Dacă nu ai condiţii să îi speli fundul după fiecare scaun, serveţelele umede te pot ajuta. Însă, nu abuza de ele. Apa călduţă şi săpunul previn apariţia iritaţiilor şi chiar a infecțiilor urinare, frecvente la copiii care au scaune diareice.
  8. O păturică suplimentară. Dacă este păturica preferată a copilului, cu atât mai bine. Vei vedea că îl poate calma ca prin minune când nu poate dormi sau când vine asistenta „să pună apă la fluturaş” (să-l perfuzeze).
  9. Propriul leucoplast hipoalergenic. Dacă i se montează copilului branulă, vei vedea că nu este niciodată destul leucoplast ca să i-o ţină fixată şi funcţională, aşa că o poţi ruga pe asistentă să pluseze cu leucoplast de la voi. La final, îl poţi dona.
  10. Un prosop pluşat mare pe care să îl aşterneţi peste cearşaf. Saltelele au, de regulă, protecţie din imitaţie de piele sau dintr-un fel de muşama, care provoacă  supraîncălzire în timpul somnului. Prosopul , dacă este din bumbac, previne o astfel de situaţie.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa