„Bebelușul meu a avut tuse convulsivă și a fost un calvar!”

Europa este afectată de o epidemie de tuse convulsivă care a provocat 19 decese de la începutul lui 2023 până în mai 2024. 11 dintre acestea au fost la sugari.

Theodora Fintescu, redactor
scris pe
copil spital nou nascut
Tusea convulsivă este o boală care, teoretic, nici nu ar trebui să mai existe. Cu o condiție: vaccinarea responsabilă în sarcină, în primul an de viață, în copilărie și, ulterior, la maturitate, la fiecare zece ani. În familiile în care urmează să se nască un copil, vaccinarea adulților care petrec timp cu el ar trebui să fie un gest de normalitate, care l-ar proteja pe cel mic de tuse convulsivă până la momentul propriei vaccinări
În România, lipsa informațiilor corecte, a fluxului stocurilor de vaccin și lipsa de inițiativă a medicilor ginecologi, care rareori recomandă vaccinare DTPa în trimestrul trei de sarcină, fac ca mulți bebeluși să se îmbolnăvească de pertussis și să se chinuie săptămâni întregi. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, jumătate din bebelușii care fac pertussis în primul an de viață necesită spitalizare, iar unul din 100 pierde lupta cu boala și moare din cauza complicațiilor.

Multe vizite la medici până la un diagnostic corect

Boala este cauzată de infecția cu Bordetella pertussis, o bacterie foarte contagioasă, forma de manifestare a bolii fiind tusea extren de puternică, până la epuizare. În unele situații, când tusea e rară sau chiar lipsește, boala este foarte greu de identificat, iar tratamentul cu antibiotic este mult întârziat și face ca infecția să se complice. Deși viața adulților care fac tuse convulsivă nu este pusă în pericol, nu la fel se întâmplă în cazul bebelușilor sub un an.
Pentru părinți, o astfel de experiență este extrem de traumatizantă.
Andra Mihai, asistentă medicală la un spital din Sibiu, a trecut prin această experiență cu câțiva ani în urmă, când băiețelul ei de doar șase săptămâni a început să tușească. După patru luni de zile de investigații, diagnosticul a fost pus corect, respectiv tuse convulsivă. „A fost văzut de șapte medici, medicul de familie și alți șase pediatri. Însă niciodată nu a tușit când a fost consultat. Nu se auzea nimic pulmonar (ulterior am aflat că plămânii erau inundați de secreții)”, își amintește mama băiatului.

48 de ore la terapie intensivă

La începutul bolii a tușit puțin, apoi lucrurile au degenerat și tușea până rămânea fără aer. ”Avea accese de tuse cu lipsă de aer, iar buzele și vârfurile degetelor deveneau vineții”. Medicul care i-a pus în cele din urmă diagnosticul imediat ce l-a auzit tușind este pediatru cu supraspecializare în pneumologie. Andra și băițelul ei au fost trimiși de urgență la spital, unde bebelușul a stat 48 de ore în terapie intensivă.
”A fost cumplit să nu pot sta permanent lângă bebe. Dar am înțeles situația. A fost cumplit să îmi văd copilul legat la aparate, că primea oxigen și i se măsura constant saturația oxigenului”, își amintește Andra.

Vaccinul care ar fi putut preveni îmbolnăvirea

După începerea tratamentului cu antibiotic, bebelușul a început să-și revină, însă acum, la doi ani după, a rămas cu o sensibilitate pulmonară. Nici acum Andra Mihai nu își dă seama de unde a luat micuțul bacteria. De la fratele care frecventa grădinița, de la adulții din jur? Ulterior, toți cei din familie și-au făcut analizele, însă prezența bacteriei nu a fost confirmată.

”Pentru mine a fost cea mai teribilă experiență a vieții. Tu, ca mamă, să știi că e copilul bolnav, medicii să spună că nu e așa, apoi să afli că ai avut dreptate și să treci prin cel mai mare calvar: să nu știi dacă puiul tău va supraviețui. Da, tusea convulsiva la copil așa mic poate fi fatală. Chiar dacă lucrez în spital, o perioadă mi-a fost pur și simplu teamă să trec pe strada cu spitalul de Pediatrie”.

> 85% din cazurile de pertussis la sugari sunt contractate de la adolescenți și adulți

Adolescenții și adulții sunt o sursă importantă de transmitere a bolii către sugarii care sunt nevaccinați, conform Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile (ECDC). Specialiștii reconfirmă faptul că peste 55% dintre cazurile de pretussis ar putea fi prevenite, dacă părinții ar fi vaccinați

Surse de transmitere a pertussis la sugari, pe grupe de vârstă:

  • Adulți 19-39 ani: 61,2%

  • Adulți 40-64 ani : 8,2%

  • Copii <13 ani: 14.3%

  • Adolescenți 13-18 ani: 16,3%

Care este schema corectă de vaccinare pentru copii și adulți?

Pentru a asigura protecție unui copil în primii ani de viață, schema corectă este următoarea:

  • Vaccinarea gravidei în săptămânile 27- 36 de sarcină: corpul produce anticorpi, care sunt transmiși copilului prin placentă, iar în felul acesta este apărat de bacterie până la începerea schemei de vaccinare.
  • Vaccinarea bebelușului cu vaccinul hexavalent, conform schemei naționale de vaccinare, la 2, 4 și 11 luni.
  • Vaccinarea adulților care intră în contact cu bebelușul cu vaccinul DTP (difterie, tetanos, pertussis) dacă nu au făcut acest vaccin în ultimii 10 ani.

Pentru a asigura protecție în copilărie și la maturitate, vaccinarea trebuie repetată la 6 ani, vaccinul tetravalent DTP-VPI (difterie, tetanus, pertussis, antipolio) și, ulterior, la fiecare zece ani, cel târziu. 

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa