Atât mama, cât și tatăl pot primi indemnizația pentru creșterea copilului. Află din articolul de mai jos tot ce trebuie să știi despre obținerea indemnizației pentru creșterea copilului 2023 – în ce condiții puteți beneficia de acești bani, care este valoarea minimă și cea maximă a indemnizației, care sunt situații în care tatăl nu poate obține indemnizația, cum se acordă indemnizația pentru al doilea copil, dar și ce acte sunt necesare pentru obținerea ei.
Potrivit OUG nr. 111/2010, actualizată în 2018, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului.
Indemnizația nu poate fi sub 1.314 de lei, valoare minimă care a crescut de la 1.250 lei începând cu 1 martie, și nici peste 8.500 de lei (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în concediu creștere copil).
- Găsești aici modelul de calcul al indemnizației pentru copii: Indemnizația pentru creșterea copilului 2022. Tot ce trebuie să știi și model de calcul
Cine poate beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului 2023
Legea dă dreptul atât mamei, cât și tatălui să obțină concediul și banii aferenți pentru creșterea copilului. Pentru a beneficia de bani, părintele trebuie să fi lucrat cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.
De asemenea, beneficiază de indemnizație și:
- părintele care frecventează fără întrerupere cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar;
- oricare dintre soții care au adoptat un copil;
- persoanele care au copilul în plasament ori în plasament de urgență;
- asistentul maternal profesionist (numai pentru copiii săi naturali ori adoptați);
- persoana numită tutore.
„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit (…), beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară“, prevede actul normativ amintit.
Cele 12 luni de venituri necesare anterior nașterii copilului pot fi constituite și din perioade în care părintele a beneficiat de șomaj, concediu medical (excluzând concediul prenatal), pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creșterea copilului.
„În plus, perioadele pentru care au beneficiat de șomaj tehnic decontat de stat sau au primit indemnizația acordată profesioniștilor ca urmare a situațiilor produse de pandemia de coronavirus sunt luate în calcul pentru stabilirea vechimii necesare pentru acordarea concediului de creștere“, arată avocatnet.ro
Dacă ambii părinți au dreptul la concediu creștere copil (CCC), regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată părintelui care nu a solicitat acest drept, cunoscută și sub numele de „luna tatălui“, deoarece de cele mai multe ori mamele sunt cele care intră în CCC. În situația în care părintele care are dreptul să intre în CCC nu face acest lucru, indemnizația se acordă doar pentru 23 de luni, respectiv 35 de luni (în cazul copilului cu dizabilități).
Când nu poate tatăl să beneficieze de indemnizația pentru creștere copil?
Potrivit OUG nr. 111/2010, actualizată în 2018, în situația în care tatăl nu solicită dreptul la concediul care îi revine, mama nu poate beneficia de acest drept în locul lui. Această situație e des întâlnită în cazurile în care soții sunt în proces de divorț în timpul concediului de creștere copil. „Din punct de vedere legal, o căsătorie se desface prin divorț sau moarte. Dacă soții sunt în divorț, dar hotărârea nu e pronunțată, se consideră ca fiind căsătoriți și drepturile legale se aplică normal“, spune Daniela Bulacu, avocat.
Tatăl nu poate beneficia de indemnizația pentru creștere copil în 3 cazuri: Primul caz, când nu a realizat venituri impozabile în urmă cu 12 luni de la data respectivă. Al doilea caz – când nu lucrează în România. Iar al treilea caz, când familia e monoparentală (când tatăl este o liniuță în certificatul de naștere al copilului, adică nu recunoaște acel copil). În acest caz, dacă mama se întoarce la serviciu mai devreme ca juniorul să împlinească doi ani, iar tatăl nu își ia concediu de creștere copil în luna sa, mama va primi stimulent de inserție și pe luna respectivă.
Daniela Bulacu, avocat
- AFLĂ tot ce trebuie să știi despre stimulentul de inserție: Stimulent de inserție 2022. Ce sumă de bani primesc părinții și în ce condiții
Care este valoarea indemnizației pentru al doilea copil, dacă nasc în mai puțin de 12 luni de la terminarea primului CCC?
În situația în care o mamă naște pentru a doua oară într-un interval de până la 12 luni de la terminarea primului CCC și nu a avut venituri impozabile în acest răstimp, valoarea indemnizației pentru cel de-al doilea copil va fi egală cu cea a primei indemnizații primite. La fel se întâmplă și dacă mama a muncit de la terminarea primul CCC și până la nașterea celui de-al doilea copil, însă veniturile au fost mai mici față de cele care au stat la baza primei indemnizații primite.
Care este valoarea indemnizației pentru cel de-al doilea copil care se naște în timpul în care mama se află încă în CCC pentru primul copil?
În situația în care, în intervalul de doi ani de la nașterea primului copil, mama rămâne însărcinată și naște pentru a doua oară, persoana aflată în CCC, care poate fi oricare dintre părinți, poate trece dintr-un CCC în alt CCC. Cel de-al doilea CCC se va finaliza la împlinirea vârstei de doi ani al celui de-al doilea copil, iar indemnizația oferită este de 50% din cuantumul primei indemnizații.
Care este valoarea indemnizației pentru creșterea copilului în cazul în care mama naște gemeni, tripleți sau multipleți?
În cazul unei nașteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, indemnizația se calculează ca fiind 85% din veniturile impozitabile obținute cel puțin 12 luni din ultimii doi ani la care se adaugă 50% din cuantumul indemnizației de bază începând cu al doilea copil provenit din această sarcină.
Mai pot obține alte venituri cât sunt în CCC?
Regula e că cel ce primește indemnizația de CCC nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada respectivă. Altfel, se va suspenda dreptul la bani (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare).
Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă, explicate de avocatnet.ro:
- persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu (cum ar fi tichete cadou sau prime);
- cel îndreptățit primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;
- beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu, al căror nivel net nu depășește de 5 ori cuantumul minim al indemnizației (adică 10.512 lei).
Dacă există venituri din chirii, există riscul pierderii indemnizației pentru creșterea copilului?
Persoanele care se află în CCC și au venituri din chirii, indiferent dacă valoarea acestora se încadrează sau depășește suma de 10512 lei, nu vor risca pierderea indemnizației de CCC pentru că nu desfășoară efectiv o activitate. Aceeași este și situația veniturilor primite din dividende, nici acestea nu duc la pierderea indemnizației de CCC.
Da, se poate pune poprire pe indemnizația pentru creștere copil!
Din luna mai 2021, Curtea Constituțională a decis că indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se supune executării silite, adică poate fi poprită în cazul în care părintele beneficiar are plăți restante (amenzi, rate la credite sau alte datorii). Nu vei fi anunțat în prealabil, nu se trimit somații de plată în cazul popririlor, iar Codul de procedură civilă spune că limitele până la care pot fi urmărite aceste venituri sunt următoarele:
- până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
- până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
- AFLĂ ce poți face în caz că ți s-a pus poprire pe indemnizația pentru creșterea copilului: Poprirea pe indemnizații și stimulent se aplică din iunie 2021. Câți bani se pot opri
Ce acte sunt necesare pentru obținerea indemnizației pentru creștere copil 2023
Completarea dosarului pentru obținerea indemnizației pentru creștere copil conține mai multe acte care atestă calitatea părinților de a intra în posesia banilor. Aceste acte diferă în funcție de tipul veniturilor obținute – persoană fizică autorizată (PFA), contract drepturi de autor (DDA), profesii liberale (avocat, notar, medic), dar chiar și pentru aceștia există o listă de acte comune:
Actele comune, necesare în orice dosar de obținere a indemnizației pentru creștere copil 2023 sunt:
- cerere tip;
- actele de identitate ale ambilor părinți (original + copie);
- certificatul de naștere al copiilor (original + copie);
- certificatul de căsătorie (dacă părinții sunt căsătoriți);
- certificatul de încadrare într-un grad de handicap copil (dacă e cazul);
- GDPR ambii părinți;
- declarație solicitant;
- declarația celuilalt părinte, care nu a solicitat CCC;
- notă informare (semnată de solicitant);
- declarația pe proprie răspundere (se completează de solicitant, pentru dosarele depuse online);
- extras de cont al solicitantului (dacă dorește să se facă plata în cont bancar);
- adeverință eliberată de angajator (de venit);
- declarație solicitant;
- declarație celălalt părinte;
- informare GDPR (se va completa de către ambii părinți);
- declarație pe propria răspundere (se va completa de către ambii părinți);
- notă de informare GDPR.
Acte ce trebuie adăugate la dosar dacă ai venituri obținute ca PFA:
- declarație unică ANAF;
- adeverință de venit pentru anul anterior nașterii copilului (după caz);
- rezoluția de la Camera de Comerț privind suspendarea activității
- dovada suspendării de la ANAF;
- adeverința cu perioada concediului de sarcină și lăuzie, precum și cu plățile efectuate eliberată de CASMB;
- în situația în care nu a beneficiat de concediul pentru sarcină și lăuzie este necesară o declarație pe proprie răspundere în acest sens.
Acte ce trebuie adăugate la dosar dacă ai venituri obținute din DDA:
- adeverință de venit de la ANAF pe anul anterior;
- dovada suspendării activității (decizie, act adițional, copie, contract etc.);
- adeverință care să cuprindă perioada în care au fost realizate veniturile, venitul brut defalcat pe luni, contribuții sociale reținute (10% sau 16%) și venitul net realizat, defalcat.
Acte ce trebuie adăugate la dosar dacă ai venituri obținute ca avocat, notar public sau medic:
- declarație unică ANAF;
- adeverință de venit pe anul anterior;
- dovada suspendării eliberată de Barou și ANAF;
- adeverința cu perioada concediului de sarcină și lăuzie, precum și cu plățile efectuate eliberată de CASMB sau OPSNAJ, de Casa de Asigurări a Avocaților;
- declarație pe propria răspundere cu privire la concediul de maternitate (dacă nu a beneficiat);
- dovada suspendării din funcția de notar public, termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor și închidere a registrelor.
Acte ce trebuie adăugate la dosar dacă ești elev/student:
- adeverință studii/diplomă de absolvire, în cazul persoanele care au urmat sau urmează o formă de învățământ preuniversitar, universitar sau postuniversitar.
Atenție! Dacă intervin modificări care ar putea să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor, părintele este obligat să anunțe în scris primăria, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. În caz contrar, persoana în cauză riscă o amendă cuprinsă între 500 de lei și 2.000 lei.
Unde se depun dosarele pentru obținere indemnizației pentru creșterea copilului 2023
Conform OUG nr. 111/2010, părintele care solicită concediul și indemnizația de creștere a copilului trebuie să prezinte actele doveditoare la agențiile teritoriale de plăți și inspecție socială pe raza căreia își are domiciliul sau reședința.
Termenul de depunere a dosarului de indemnizație este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate, de 42 de zile.
Cererile sunt soluționate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agențiile teritoriale, acestea trebuind să fie comunicate solicitanților în 5 zile lucrătoare de la emitere, potrivit aceluiași act normativ.
Dacă ți-a plăcut acest articol, informează-te în continuare:
- Angajatorii nu au voie să concedieze gravidele sau proaspetele mămici!
- Indemnizația pentru creșterea copilului a fost plafonată la 8.500 de lei. Ce se întâmplă cu indemnizațiile în plată
- Când trebuie să te întorci la serviciu ca să primești stimulent de inserție?
