Planificarea unei vacanțe alături de copii începe cu verificarea actelor. În 2026, deși România este în Spațiul Schengen și călătoriile în multe state europene sunt mai simple decât înainte, regulile privind ieșirea din țară a minorilor nu au dispărut. O schimbare semnificativă vizează familiile cu copii mai mici de 14 ani care călătoresc în UE. Cei mici aveau nevoie până acum de pașaport. Acum însă, pot călători fără acest document, cu condiția să aibă carte electronică de identitate (noul buletin), care se poate face încă de la naștere și care costă mai puțin decât pașaportul.
Ca regulă de bază, copilul nu poate ieși din România doar cu certificatul de naștere. Poliția de Frontieră precizează clar că minorii cetățeni români călătoresc în baza unui document individual de călătorie valabil: pașaport, carte de identitate sau cartea electronică de identitate. Asta înseamnă că, înainte să cauți cazare, să faci asigurare și să te întrebi ce pui în bagaj, trebuie să verifici două lucruri: cu ce act poate intra copilul în statul de destinație și ce documente îți cere România pentru a-i permite ieșirea din țară.
Reguli de călătorie în Spațiul Schengen: mai simplu nu înseamnă fără acte
De la intrarea completă a României în Spațiul Schengen, controalele sistematice la frontierele interne au fost eliminate, însă autoritățile române și MAI atrag atenția că toate persoanele trebuie să aibă în continuare asupra lor un document de călătorie valabil. În plus, pot exista verificări ale identității și controale aleatorii, inclusiv în apropierea frontierei interne sau în diverse noduri rutiere. Așadar, chiar dacă nu mai stai la ghișeu ca înainte când mergi spre Bulgaria, Ungaria, Grecia sau Italia, nu pleca niciodată fără acte.
- CITEȘTE ȘI: Cum călătoresc din 2025 familiile cu copii? Ce se schimbă odată cu intrarea României în Schengen
Cartea electronică de identitate pentru copii: poți călători cu ea în UE chiar de la vârste mici
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le știi în 2026 este că minorii pot călători în UE folosind cartea electronică de identitate (CEI), indiferent de vârstă. Emiterea cărții electronice de identitate pentru copiii sub 14 ani presupune un cost semnificativ mai mic (67 de lei) decât pașaportul simplu electronic (265 lei). Pentru obținerea CEI, trebuie să te adresezi serviciului public comunitar de evidență a persoanelor din zona de domiciliu, în unitățile unde sistemul este deja funcțional. Taxa se poate achita la ghișeele CEC Bank sau prin stații SelfPay.
- CITEȘTE ȘI: Cartea electronică de identitate, disponibilă pentru copiii de toate vârstele. Ce avantaje are
Acte necesare pentru ieșirea din țară în 2026 cu un copil însoțit de ambii părinți
Dacă minorul călătorește în străinătate împreună cu ambii părinți, ieșirea din România este permisă în baza documentului de călătorie individual valabil, fără alte acte suplimentare.
Minorul însoțit de un singur părinte
Dacă pleci cu copilul fără celălalt părinte, regula generală este că trebuie să ai declarația autentificată a celuilalt părinte, din care să rezulte acordul pentru călătoriile în străinătate, pentru o perioadă de cel mult 3 ani de la data întocmirii. Declarația trebuie prezentată în original și trebuie să respecte forma cerută de lege.
Există însă și situații în care nu mai este necesar acordul celuilalt părinte, dacă poți face dovada uneia dintre următoarele situații: minorul ți-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească, exerciți singur autoritatea părintească, celălalt părinte a decedat, este decăzut din drepturile părintești, a fost declarat dispărut sau există o hotărâre a instanței care suplinește acordul său. La frontieră contează documentul doveditor, nu explicația verbală.
Dacă hotărârea vine dintr-un alt stat membru UE, ea poate fi recunoscută la trecerea frontierei, cu condiția să fie însoțită de traducere legalizată în limba română. Pentru hotărârile din state terțe, lucrurile pot deveni mai complicate și, în multe situații, este necesară recunoașterea de către instanțele române.
Minorul însoțit de o altă persoană decât părinții
Dacă minorul este însoțit de o terță persoană, aceasta trebuie să aibă declarația autentificată a ambilor părinți sau, după caz, a părintelui care exercită legal autoritatea părintească, plus documentele care dovedesc această situație juridică atunci când este necesar. Dacă este vorba despre o persoană desemnată din cadrul unei firme autorizate de transport internațional de persoane, trebuie prezentate și documente care atestă această calitate.
Minorul cu domiciliul sau reședința în străinătate
Dacă minorul cetățean român are domiciliul sau reședința în străinătate și călătorește spre statul unde locuiește, ieșirea din România poate fi permisă fără declarația de acord a părinților, dacă însoțitorul prezintă documente care dovedesc că aceea este destinația finală. De regulă, această dovadă se face prin bilete pentru întregul traseu sau prin documente oficiale privind domiciliul ori reședința. Dacă nu poți dovedi clar destinația, însoțitorul poate fi pus să dea o declarație olografă pe propria răspundere la frontieră.
Dovada domiciliului sau reședinței se poate face prin pașaportul în care este menționat statul de domiciliu, pașapoartele părinților, permis de ședere, carte de rezidență sau alte documente oficiale emise de autoritățile statului respectiv. Pentru acte străine, pot fi necesare traducere legalizată, apostilă sau supralegalizare, în funcție de statul emitent.
Când poate călători singur un minor de peste 16 ani
Minorii care au împlinit 16 ani pot călători neînsoțiți numai în cazurile prevăzute expres de lege: pentru a merge în vizită la rude, pentru studii ori concursuri oficiale sau pentru tratament medical fără de care viața ori sănătatea i-ar fi puse în pericol. În toate aceste situații, la frontieră trebuie prezentate documente suplimentare: declarația autentificată a părinților sau a reprezentantului legal și, după caz, documente de la instituția organizatoare ori acte medicale care justifică deplasarea. Dacă minorul are domiciliul sau reședința stabilită în țara de destinație, există excepții prevăzute de lege.
Declarația de acord: ce trebuie să știi
Poliția de Frontieră precizează că declarația de acord trebuie autentificată, în țară, la notarul public, iar în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori în fața autorităților străine, cu respectarea condițiilor privind apostila sau supralegalizarea, după caz. Declarația are o valabilitate de maximum 3 ani și trebuie să conțină acordul pentru călătorie, datele însoțitorului și informații despre situația copilului la destinație.
Mai este un detaliu pe care mulți îl scapă: dacă acordul este revocat, revocarea produce efecte la frontieră numai dacă a fost făcută cu aceeași rigoare de formă prevăzută de lege. Nu ajunge un mesaj, un telefon sau o hârtie informală.
Călătoria în Marea Britanie: pașaport și ETA
Pentru Regatul Unit, cartea de identitate nu este suficientă pentru cetățenii români care merg ca vizitatori; este necesar pașaportul. În plus, pentru multe categorii de călători care nu au nevoie de viză, se aplică ETA – Electronic Travel Authorisation, adică o autorizație electronică de călătorie cerută înainte de plecare. MAE explică faptul că ETA este o autorizare prealabilă de călătorie și subliniază că ea nu garantează automat intrarea în Regatul Unit; decizia finală aparține autorităților britanice de frontieră.
Conform autorităților britanice, ETA costă în prezent 16 lire sterline, se solicită online, de regulă prin aplicația oficială UK ETA sau prin platforma guvernamentală, și este valabilă pentru călătorii multiple timp de 2 ani sau până la expirarea pașaportului, dacă acesta expiră mai devreme. Pentru o vizită obișnuită, permite șederi de până la 6 luni o dată.
- CITEȘTE ȘI: Reguli noi pentru a intra în Marea Britanie. Cât costă și cum se obține ETA pentru adulți și copii
Călătoria în țările non-UE: regula este să verifici țara, nu să generalizezi
Faptul că poți merge în Italia sau Grecia cu buletinul nu înseamnă că poți face același lucru și în statele din afara UE. Pentru țările non-UE trebuie verificat separat dacă se intră cu carte de identitate, cu pașaport, cu viză sau cu autorizație electronică. MAE are pagini oficiale actualizate pentru fiecare țară, iar acestea trebuie consultate înainte de plecare, nu după ce ai cumpărat biletele.
Un exemplu important pentru români este Turcia. MAE precizează că, în baza deciziei autorităților turce, cetățenii români pot călători în Republica Turcia și cu cartea de identitate sau cartea electronică de identitate, aflate în termen de valabilitate. Pentru șederi turistice de până la 90 de zile într-un interval de 6 luni nu este necesară viză.
Călătoria în afara Europei: ce trebuie verificat în destinațiile preferate de români
- Pentru Egipt, cetățenii români care merg în scop turistic au nevoie de pașaport și viză. MAE arată că, începând cu 1 martie 2026, taxa pentru colantul de viză este de 30 USD și menționează și existența unui sistem electronic implementat de autoritățile egiptene. Aici nu se poate intra cu cartea de identitate.
- Pentru călătorii în Statele Unite, e nevoie în acest moment de viză.
- Pentru Thailanda, MAE precizează că, începând cu 1 mai 2025, cetățenii străini (inclusiv turiști, persoane aflate în călătorii de afaceri și rezidenți pe termen lung) care intră în Thailanda pe cale aeriană, terestră sau maritimă trebuie să completeze Cardul Digital de Intrare în Thailanda (TDAC) online, înainte de sosire.
