Indemnizația pentru creșterea copilului este suma de bani pe care oricare dintre părinte o poate primi până când copilul împlinește doi ani sau, în cazul copilul copilului cu dizabilități, trei ani.
Potrivit OUG nr. 111/2010, actualizată în 2018, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului. Prin Ordonanta de Urgenta nr. 156 din 30 decembrie 2024, Guvernului Romaniei a decis ca indemnizația lunara pentru cresterea copilului să nu mai fie indexata in 2025 cu rata inflației, astfel încat valoarea acesteia rămâne în anul 2025 la 1.651 lei.
Cine poate beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului în 2025
Legea dă dreptul atât mamei, cât și tatălui să obțină concediul și banii aferenți pentru creșterea copilului. Pentru a beneficia de bani, părintele trebuie să fi lucrat cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului.
De asemenea, beneficiază de indemnizație și:
- părintele care frecventează fără întrerupere cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, universitar sau postuniversitar;
- oricare dintre soții care au adoptat un copil;
- persoanele care au copilul în plasament ori în plasament de urgență;
- asistentul maternal profesionist (numai pentru copiii săi naturali ori adoptați);
- persoana numită tutore.
„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit (…), beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară“, prevede actul normativ amintit.
Cele 12 luni de venituri necesare anterior nașterii copilului pot fi constituite și din perioade în care părintele a beneficiat de șomaj, concediu medical (excluzând concediul prenatal), pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creșterea copilului. Cele 12 luni de venituri necesare anterior nașterii copilului pot fi constituite și din perioade în care părintele a beneficiat de șomaj, concediu medical (excluzând concediul prenatal), pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creșterea copilului.
Ce acte sunt necesare pentru obținerea indemnizației pentru creștere copil
Completarea dosarului pentru obținerea indemnizației pentru creștere copil conține mai multe documente, în funcție de tipul veniturilor obținute.
Actele comune, necesare în orice dosar de obținere a indemnizației pentru creștere copil
- Opis (original) – se completează doar la momentul depunerii dosarului la registratura instituției;
- Cerere tip pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului semnată de ambii părinți (original);
- Actul de identitate al solicitantului (copie);
- Actul de identitate al celuilalt părinte (copie);
- Certificatul de naștere al copilului pentru care se solicită dreptul (copie), hotărâre judecatorească de încredințare în vederea adopției sau de încredințare a adopției, hotărârea judecătorească sau hotărârea comisiei pentru protecția copilului pentru măsura plasamentului în regim de urgență (copie), după caz;
- Certificatele de naștere ale celorlalți copii aflați în întreținere (copie);
- Certificatul de căsătorie în cazul părinților căsătoriți (copie);
- Livretul de familie (copie). În cazul în care nu există livret de familie, se completează o declarație;
- Adeverință eliberată de angajator (original) din care să rezulte că persoana îndreptățită a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului Fiscal, timp de 12 luni, în ultimele 24 de luni anterior nașterii copilului; În același document trebuie precizate și următoarele informații: nivelul lunar al veniturilor (se va trece separat și valoarea bonurilor de masă), prima și ultima zi de concediu de maternitate; data împlinirii celor 42 de zile reprezentând concediul de lăuzie și prima zi de concediu de creștere a copilului.
- Pentru plata în cont bancar: dovadă eliberată de bancă care să conțină obligatoriu numele și prenumele titularului de cont (contul trebuie să fie pe numele persoanei îndreptățite, care este titularul de dosar), CNP titular, codul IBAN. Contul, în lei, poate fi deschis la una din băncile agreate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului prin care se face plata;
- Dovada suspendării activității/încetării activității (decizie, ordin, dispoziție, act adițional), după caz (copie);
- Declarația mamei privind concediul de maternitate sau, după caz, adeverința eliberată de Casa de Asigurări de Sănătate din care să rezulte dacă a beneficiat sau nu de concediul de maternitate (în cazul în care a beneficiat de concediu de maternitate și sumele primite pe fiecare lună (original);
- Declarația solicitantului privind protecția datelor cu caracter personal (original);
- Declarația celuilalt părinte privind protecția datelor cu caracter personal (original).
Acte care trebuie adăugate la dosar dacă ai venituri obținute ca PFA:
- declarație unică ANAF;
- adeverință de venit pentru anul anterior nașterii copilului (după caz);
- rezoluția de la Camera de Comerț privind suspendarea activității;
- dovada suspendării de la ANAF;
- adeverință cu perioada concediului de sarcină și lăuzie, precum și cu plățile effectuate, eliberată de CASMB.
În situația în care persoana nu a beneficiat de concediul pentru sarcină și lăuzie, este necesară o declarație pe proprie răspundere în acest sens.
Acte care trebuie adăugate la dosar dacă ai venituri obținute din drepturi de autor
- adeverință de venit de la ANAF pe anul anterior;
- dovada suspendării activității (decizie, act adițional, copie, contract etc.);
- adeverință care să cuprindă perioada în care au fost realizate veniturile, venitul brut defalcat pe luni, contribuții sociale reținute și venitul net realizat, defalcat;
Acte ce trebuie adăugate la dosar dacă ai venituri obținute ca avocat, notar public sau medic
- declarație unică ANAF;
- adeverință de venit pe anul anterior;
- dovada suspendării eliberată de Barou și ANAF;
- adeverința cu perioada concediului de sarcină și lăuzie, precum și cu plățile efectuate eliberată de CASMB sau OPSNAJ, de Casa de Asigurări a Avocaților;
- declarație pe propria răspundere cu privire la concediul de maternitate (dacă nu a beneficiat);
- dovada suspendării din funcția de notar public, termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor și închidere a registrelor.
Acte ce trebuie adăugate la dosar dacă ești elev/student
- adeverință studii/diplomă de absolvire, în cazul persoanele care au urmat sau urmează o formă de învățământ preuniversitar, universitar sau postuniversitar.
Atenție! Dacă intervin modificări care ar putea să determine încetarea sau suspendarea plății drepturilor, părintele este obligat să anunțe în scris Primăria, în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția modificărilor. În caz contrar, persoana în cauză riscă amendă.
Unde se depun dosarele pentru obținere indemnizației pentru creșterea copilului
Conform OUG nr. 111/2010, părintele care solicită concediul și indemnizația de creștere a copilului trebuie să prezinte actele doveditoare la agențiile teritoriale de plăți și inspecție socială pe raza căreia își are domiciliul sau reședința. Termenul de depunere a dosarului de indemnizație este de 60 de zile lucrătoare de la finalizarea concediului de maternitate, de 42 de zile. Cererile sunt soluționate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agențiile teritoriale. Acestea trebuie să fie comunicate solicitanților în 5 zile lucrătoare de la emitere, potrivit aceluiași act normativ.
Și tatăl poate solicita concediu de creștere copil
Dreptul la concediu de creștere copil este garantat de lege atât pentru mame, cât și pentru tații copiilor de până la doi, respectiv trei ani în cazul copiilor cu handicap, condițiile de acordare fiind aceleași pentru ambii părinți. Acordarea indemnizației lunare și concediului pentru creșterea copilului este reglementată de OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, și în conformitate cu Normele metodologice de aplicare. Tații care nu solicită dreptul la concediu de creștere copil (CCC) au posibilitatea de a beneficia de acesta pentru o perioadă de cel puțin două luni, dacă îndeplinesc conditiile de acordare, perioadă cunoscută sub numele de „Luna tatălui”.
„Luna tatălui”, tot un concediu de îngrijire a copilului
„Luna tatălui” poate fi luată oricând, până când cel mic împlinește 2 ani. În perioada în care tatăl alege să își ia concediul de creștere copil, mama nu poate lua și ea concediu, aceasta neputând beneficia de stimulent. Statul nu plătește și stimulent și indemnizație pentru aceeași lună.
În acest context, mamele au două variante. Prima este ca ea să se întoarcă la serviciu mai devreme, înainte ca cel mic să împlinească vârsta de doi ani. De asemenea, poate să mai stea o lună acasă cu cel mic, în concediu fără plată. Cât timp tatăl sta acasă cu bebelușul, acesta va primi indemnizație de 85% din veniturile nete obținute în cele 12 luni care se iau în calcul.
Dacă tatăl nu solicită dreptul la concediul care i se cuvine, respectiv cele cel puțin două luni, mama nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul tatălui, adică de acele două luni (sau invers, dacă tatăl e cel care intră în concediul de creștere inițial). Mai exact, dacă celălalt părinte nu intră în CCC, indiferent că vorbim despre tatăl sau mama copilului, indemnizația aferentă va fi acordată doar până la vârsta de 1 an și 10 luni a copilului sau 2 ani și 10 luni, în cazul copilului cu handicap.
Mai trebuie menționat că, dacă tatăl nu îndeplinește condițiile pentru a intra în concediul de creștere sau familia este monoparentală, mama depune documentele aferente și primește și indemnizația pentru luna tatălui, în același cuantum ca și până atunci.
Dreptul tatălui la concediu paternal
Concediul paternal și indemnizaţia aferentă acestuia se acordă tuturor taților care au calitatea de lucrător cu un contract de muncă sau un raport de serviciu, încheiat conform legii. Concediul paternal se acordă la cerere, în primele opt săptămâni de la nașterea copilului, conform Legii 196/2024 și HG 1577/2022, justificat cu certificatul de naștere al acestuia, din care rezultă calitatea de tată a solicitantului. Tatăl copilului nou-născut care are calitatea de lucrător are dreptul la un concediu paternal plătit de zece zile lucrătoare, acesta având de asemenea dreptul de a cumula concediul paternal plătit cu dreptul la învoire plătită, permisie sau zile de concediu, după caz, pentru nașterea unui copil. Indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al angajatorului și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.
Cinci zile în plus dacă tatăl urmează cursurile de puericultură
În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează cu cinci zile lucrătoare. În cazul în care tatăl este medic sau asistent medical nu mai este necesară absolvirea cursului de puericultură, ci numai obținerea atestatului. Atestatul reprezintă actul doveditor prin care se constată însușirea noțiunilor și cuprinde, împreună cu această constatare, datele personale din cartea de identitate a tatălui, locul sau de muncă, data eliberării, semnătura și parafa medicului.
Tatăl poate beneficia de majorarea concediului paternal pentru fiecare copil nou-născut, pe baza atestatului de absolvire a cursului de puericultură, indiferent când este acesta obținut. Pe durata concediului paternal, beneficiarul nu are dreptul la tichete de masă.
Perioada concediului paternal constituie vechime în muncă și în serviciu, precum și în specialitate și se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.
În categoria lucrătorilor care pot beneficia de concediu paternal sunt asimilate și persoanele cu contracte din activitate sportivă, cu convenții de muncă individuale, cu contract de mandat, cu contract de management, precum și cele care ocupă o funcție de demnitate publică. De acest drept beneficiază și polițiștii, cadrele militare, soldații și gradații profesioniști, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în activitate, drepturile aferente concediului paternal suportându-se din bugetul de stat alocat acestor instituții.
Angajatorul este obligat să acorde concediu paternal
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă nerespectarea de către angajator, în calitate de persoană juridică, a prevederilor referitoare la obligația angajatorului de a acorda concediul paternal și a prevederii conform căreia drepturile dobândite de lucrător anterior momentului acordării concediului paternal sau care sunt în curs de a fi dobândite de lucrător la data la care începe concediul paternal se mențin pe toata durata concediului și se aplică și după încetarea acestuia.
Încetarea de către angajator a raporturilor de muncă sau de serviciu în perioada în care lucrătorul se află în concediu paternal din alte motive decât cele referitoare la reorganizarea judiciară sau falimentului se sancționează cu amendă contravențională de la 3.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii de muncă.
Care este valoarea indemnizației pentru al doilea copil, dacă se naște în mai puțin de 12 luni de la terminarea primului CCC
În situația în care o mamă naște pentru a doua oară într-un interval de până la 12 luni de la terminarea primului CCC și nu a avut venituri impozabile în acest răstimp, valoarea indemnizației pentru cel de-al doilea copil va fi egală cu cea a primei indemnizații primite. La fel se întâmplă și dacă mama a muncit de la terminarea primul CCC și până la nașterea celui de-al doilea copil, însă veniturile au fost mai mici față de cele care au stat la baza primei indemnizații primite.
În situația în care, în intervalul de doi ani de la nașterea primului copil, mama rămâne însărcinată și naște pentru a doua oară, persoana aflată în CCC, care poate fi oricare dintre părinți, poate trece dintr-un CCC în alt CCC. Cel de-al doilea CCC se va finaliza la împlinirea vârstei de doi ani al celui de-al doilea copil. Indemnizația oferită este de 50% din cuantumul primei indemnizații.
Care este valoarea indemnizației pentru creșterea copilului în cazul în care mama naște gemeni, tripleți sau multipleți
În cazul unei nașteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, indemnizația se calculează ca fiind 85% din veniturile impozitabile obținute cel puțin 12 luni din ultimii doi ani. La aceasta se adaugă 50% din cuantumul indemnizației de bază începând cu al doilea copil provenit din această sarcină.
Mai pot obține alte venituri cât sunt în CCC?
Regula e că cel ce primește indemnizația de CCC nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada respectivă. Altfel, se va suspenda dreptul la bani (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare).
Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă, explicate de avocatnet.ro:
- persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu (cum ar fi tichete cadou sau prime);
- cel îndreptățit primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora;
- beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu, al căror nivel net nu depășește de cinci ori cuantumul minim al indemnizației.
Se poate pune poprire pe indemnizația pentru creștere copil?
Din luna mai 2021, Curtea Constituțională a decis că indemnizația lunară pentru creșterea copiilor se supune executării silite. Acest lucru înseamnă că poate fi poprită în cazul în care părintele beneficiar are plăți restante (amenzi, rate la credite sau alte datorii). Nu vei fi anunțată în prealabil. Nu se trimit somații de plată în cazul popririlor. Codul de procedură civilă spune că limitele până la care pot fi urmărite aceste venituri sunt următoarele:
- până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii;
- până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
