Dragă mămico,
Ştiu că în fiecare zi te trezeşti prima din casă şi, în cea mai deplină linişte, pregăteşti micul dejun, faci ghiozdănelul pentru grădiniţă sau/şi şcoală, iar dacă ai timp îţi faci şi ţie o cafea care, în cele mai multe cazuri, rămâne nebăută. Ai reuşit să înveţi până şi bucăţile de parchet care scârţâie şi te mişti ocolindu-le ca o felină, fără să scoţi nici măcar cel mai mic zgomot.
Apoi se trezesc ei şi casa se umple. Fiecare are câte o nevoie şi tu reuşeşti să le rezolvi pe toate pe rând, fără să clipeşti, ca o zână bună.
Le faci pe toate, ştiu!
Ştiu şi te apreciez pentru asta. Și ei te apreciază, chiar dacă poate nu-ți spun.
Ştiu şi că uneori eşti copleşită de toate şi de toţi din jurul tău şi îţi vine să te retragi într-un colţ de lume să plângi, să râzi, să nu-ţi mai pese.
Ştiu că ai şi momente în care abia te mai ţii pe picioare de atâta oboseală şi tot nu îndrăzneşti să închizi uşa camerei tale, să te așezi în pat şi să dormi. Nu, n-ai cum să faci asta. TU nu poți face asta! Ei depind de tine.
Ştiu că uneori tânjeşti după viaţa ta de dinainte, dar niciodată nu ai curaj s-o spui cu voce tare de teama de a nu fi judecată greşit de către ceilalţi.
Ştiu că îţi doreşti măcar o zi numai cu tine. O zi în care să uiţi că există copiii, casa, soţul şi toate nevoile lor…
Ştiu că vrei să poţi din nou să bântui prin oraş cu gaşca până răsare soarele și să dormi a doua zi până seara. Ai putea să faci asta, dacă vorbeşti cu mama, cu soacra, cu bona sau cu tatăl copiilor, dar unde să te duci? Care gaşcă? Fie au toate copii și nu reușiți să vă sincronizați, fie au rămas celibatare și nu prea mai reușiți să fiți pe aceeași lungime de undă.
Ştiu că în momentul acesta îţi dai seama cât de tare te-a schimbat maternitatea. Cât de mult te-a maturizat şi cât de tare ţi-a resetat priorităţile şi valorile. Nu mai eşti ca înainte şi nici nu ai cum să mai fii vreodată. N-o să te mai poţi bucura niciodată pe deplin de ieşiri sau de weekenduri, așa, ca pe vremuri. De fapt, tu poate te vei bucura, dar nu pe deplin… Gândul îţi va fugi mereu la ei.
Mai ştiu şi că, deşi în sinea ta recunoşti că am dreptate, în faţa celorlalţi vrei să-ţi păstrezi imaginea de mamă grijulie, soţie dedicată și gospodină perfectă. Și nu spui niciodată cu glas tare cât de mult ai vrea să fugi, nu se poate să zici tocmai tu asta.
Știu că uneori nu mai poți
Știu că te uiți în oglindă și nu prea te mai recunoști. Știu că suspini nu numai după viața ta de dinainte, ci și după tine, cea care erai înainte de a deveni ceea ce ești.
Ai vrea să fii din nou femeia aia care putea să poarte bluze mulate pentru că nu îi atârnă burta, care putea să iasă din casă fără sutien, care putea să se dezbrace fără jenă în costumul de baie la plajă pentru că nu avea vergeturi, pentru că, pentru că, pentru că… Pentru că avea timp de ea.
Să știi că nu ești singura! Se știe că fiecare mamă trece prin asta.
Cu sinceritate,
Femeia și mama care trăiește toate cele de mai sus pe pielea ei și care săptămâna trecută a ieșit în club, a băut două cocteiluri cu puțin alcool și s-a resimțit două zile, ca după cea mai cruntă beție, și n-a fost om o săptămână întreagă. Toate se fac la vremea lor…
Vrei să afli cum reușesc unele mame să le facă pe toate? Citește ”Dacă eu am reușit poți și tu” și află unde este cheia reușitei. Mai multe detalii AICI.
