Ce spunem de fapt atunci când facem cadouri sau tu în ce limbă ştii să spui „te iubesc”?
Nu, nu e vorba aici de engleză, chineză sau română. Mă refer la limbajul tău special de dragoste, la ceea te face să te simți iubit. Potrivit lui Gary Chapman, un cunoscut consilier de cuplu american, există cinci limbaje principale prin care oamenii spun „te iubesc”: timp acordat, atingeri, cuvinte de încurajare, cadouri şi servicii practice.
Până să citesc cartea „Cele cinci limbaje de iubire”, credeam că sunt o materialistă!
Apoi am început să mă înțeleg: mă simt iubită când primesc cadouri, iar când dăruiesc e modul meu de a spune „ţin la tine”.
Desigur, nu toată lumea împărtășește acest mod de a exprima sentimentele. Soţul meu trebuie să înţeleagă că, dacă îmi face cartofi prăjiţi, e super, dar nu valorează cât cana aceea drăguță pe care mi-a dat-o de Moș Nicolae. Iar eu trebuie să accept faptul că dragostea lui trece prin stomac, și să dau mai des prin bucătărie. Pentru prietena mea cea mai veche cadourile au fost întotdeauna speciale, dar au și mai multă valoare dacă sunt însoțite de o scrisoare, căci unul dintre principalele sale limbaje de iubire sunt cuvintele de încurajare. Mai am o prietenă care nu pleacă niciodată de la noi fără o îmbrățișare, fiindcă așa ne spune ea că-i suntem dragi.
Eu sunt 100% pro cadouri, chiar dacă entuziasmul meu a ridicat multe sprâncene!
Decembrie e perioada mea favorită din an, căci îmi oferă contextul social perfect pentru a mă desfășura după placul inimii. Așadar, îl plănuiesc din ianuarie, ascund chestii prin toate cotloanele casei şi lucrez mental la lista de Crăciun încă din octombrie.
Citește și: Bugetul lunii decembrie în familiile cu copii
Darurile nu trebuie să fie costistoare: mai degrabă sunt mici atenţii gândite pentru a bucura pe cineva, nu valori în sine. Sunt însă împachetate în toată dragostea mea, iar dacă destinatarul se află pe listă, înseamnă vreau să facă parte din lumea mea.
Prin cadouri, eu spun…
Mulțumesc!
Doctorului care ne-a văzut tot anul copiii, îi mulțumesc fără iz de spagă sau de obligație. Îi mulțumesc doamnei de la poștă, pe care o vedem atât de des încât, atunci când băiețelul meu a avut nevoie de frac pentru serbare, ni l-a împrumutat chiar ea! Le mulțumesc vecinilor care nu au comentat niciodată cât îi deranjam cu gălăgia noastră.
Te susțin!
Fie că e vorba de sărbătorit o reușită, fie că e vorba de alinat un bolnav sau de încurajat pe cineva, de Crăciun pot să o fac în stilul meu, printr-un cadou. De aceea, pe lista mea se află mereu mame de copii speciali. Ele merită toată admirația și toată susţinerea. Nu pot să le ofer ceea ce au ele mai mult nevoie: timp pentru sine. Dar pot să le trimit o pereche de cercei, să le aducă aminte că nu sunt doar “mama lui Tudor”, “mama Ioanei”, “mama Monicai”, ci Andreea, Mirela și Loredana, femeile care existau înainte că viața să le deschidă calea aceasta abruptă a creșterii unui copil cu nevoi speciale. Majoritatea își amintește de copil în zilele de sărbătoare, dar mama, și mai ales femeia, e deseori uitată.
Îmi pasă!
Uneori mă simt foarte limitată în puterea mea de a acționa la scară mare. Puținul ce-l pot face pentru alții, îl fac pe fugă. Nici vorbă de timp pentru voluntariat, ieșiri pentru strângeri de fonduri sau altele asemenea. De Crăciun, când toți suntem mai deschiși pentru a dărui, îmi chem prietenii virtuali să strângem jucării sau baloane pentru copiii de la un centru.
Vreau să fiu aproapele tău!
Crăciunul nu este doar pentru creștinii din viață mea. Pe listă s-a aflat odinioară bătrâna doamnă evreică de la scara vecină, de care îmi e nespus de dor. Sărbătoarea asta stârnește așa o frenezie în jur, încât prietena mea musulmană mă ajută să fac felicitarea de Crăciun pentru prietena agnostică!
Ştiți care a fost unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care le-am primit vreodată? Cu două ierni în urmă, în pachețelul trimis de peste mari și țări, o prietenă a pus un săculeț cu bijuterii și un bilețel pe care scria: “Ţie îți place să faci cadouri. Dăruiește-le prietenelor tale!”. Mi-au dat lacrimile: m-am simțit înțeleasă.
Un dar = un “te iubesc”.
De Crăciun pot să spun 100 de “te iubesc”-uri fără să se mire nimeni!