”Toți cei care suntem părinți știm că, din când în când, avem momente în care parcă ne vine să explodăm”
L-am invitat pe bloggerul Chinezu, (pe numele său adevărat Cristian China-Birta), tată de trei copii, la o discuție despre parenting, fericire și ”smecherii” care îl ajută să depășească momentele dificile:
5 întrebări despre fericire și copii
Ce ai învățat de la copiii tăi? Ai avut vreo revelație de când ești părinte?
Cristian China-Birta: Dar ce NU am învățat… 🙂 Prima lecție am primit-o de la primul copil exact când s-a născut. Și lecția asta purta titlul ”Tata, de acum înainte lumea este mult mai frumoasă”. Să știi că nu e poezie. Sau, mă rog, este, dar nu până la capăt, căci odată cu venirea primului copil pe lume, lumea mea chiar a devenit mai frumoasă. Apoi, pe măsură ce trecea timpul și, odată cu venirea a încă două minuni pe lume, aș putea spune că am devenit un cursant fidel și la zi la ceea ce aș putea numi ”Facultatea de Trăit cu Adevărat Viața”, la care cei trei minunați ai mei au fost și sunt profesori emeriți.
Le spun tuturor celor care vor să audă: ”Ascultați-vă copiii! Aveți de învățat de la ei cel puțin la fel de mult pe cât învață ei de la voi.”
Ce faci când simți că explodezi? De unde îți găsești resurse să nu explodezi, totuși?
Cristian China-Birta: Foarte bună întrebarea! Când vine vorba despre zona asta de parenting, parcă prea se păstrează discuția într-o zonă de norișori pufoși și roz, în care totul este ok. Dar toți cei care suntem părinți știm că, din când în când, avem momente în care, așa cum zici, parcă ne vine să explodăm. Și chiar o facem. După care ne pare îngrozitor de rău…
Eu folosesc o șmecherie, dacă vrei să-i zici așa, atunci când simt că explodez: în funcție de copilul care este ”targetul” în momentul acela, îmi aduc aminte de un moment absolut superb în relația cu el (și am de unde alege) și, brusc, îmi dau seama că nu am cum să mai explodez, căci mi-aș plesni singur sufletul, ca să zic așa.
Care e punctul tău slab în relația cu copiii? Dar punctul forte?
Cristian China-Birta: Punctul meu slab? Aș vrea să spun că nu am așa ceva, dar aș minți, evident. Punctul meu cel mai slab în relația cu copiii este că petrec mult mai puțin timp decât aș vrea cu ei. Punctul forte este că știu cât să mă întind cu ceea ce privește ”quality time” pe care îl petrec cu cei mici, atât cât îmi dau ei de înțeles că este quality time. Peste această durată înseamnă că devin un părinte ”prea părinte”, iar ăsta nu este stilul meu deloc :).
Ce lucruri din relația de ieri cu părinții tăi nu vrei să se repete în relația ta de azi cu copiii tăi?
Cristian China-Birta: Îndepărtarea unii de alții pe măsură ce trec anii. Cumva, în trecut, pe măsură ce copiii creșteau, părinții simțeau că e bine să-i trateze ca pe niște adulți, cu îndepărtarea aferentă, dacă pot zic așa acestui ”proces”. Ei bine, eu îmi propun să nu îi văd ca pe niște adulți niciodată, în ceea ce privește relația mea cu ei. Pentru că, zic, doar așa putem rămâne prieteni cu adevărat. Iar pentru mine, prietenia cu copiii mei este decisivă 🙂
Cum arată fericirea în casă la voi?
Cristian China Birta: Cu cele două fete urcate în capul meu și râzând, cu doamna sufletului meu și cu băiatul cel mare încurajându-le și râzând.
