Atenția la orice modificare apărută în corp, inclusiv în timpul sarcinii și imediat după naștere, este prima „investigație“ care ne poate ajuta să depistăm în stadii incipiente formele de cancer întâlnite cel mai frecvent la femei. Șansele de vindecare sunt cele mai mari atunci când boala oncologică este diagnosticată prin investigații și analize specifice și tratată în stadiile incipiente. Vestea bună este că, în prezent, numărul supraviețuitoarelor cancerului a crescut considerabil.
Georgiana avea 30 de ani, era însărcinată în 36 de săptămâni cu al doilea copil și se juca cu băiețelul de 3 ani când a simțit o durere neobișnuită în sânul drept. În joacă, băiețelul a împins-o ușor cu piciorul în sân, iar la palpare, Georgiana a detectat un nodul care parcă nu era acolo cu puțin timp în urmă. Era programată pentru una dintre consultațiile obișnuite la medicul care-i urmărea sarcina, așa că, la vizită, a adus în discuție și disconfortul pe care-l simțea în sânul drept după incidentul cu fiul ei.
Medicul a confirmat prezența nodulului și, deși a precizat că pe parcursul sarcinii se pot produce modificări la nivelul sânilor fără ca acestea să însemne că există vreo problemă, pentru certitudine, i-a recomandat Georgianei o ecografie mamară.
În timpul ecografiei, doctorița, care inițial zâmbea și vorbea cu entuziasm despre sarcină și bebeluși, a devenit dintr-o dată serioasă. Formațiunea părea malignă. Sonoelastografia a confirmat suspiciunea, ba chiar a evidențiat trei tumori, nu una singură.
Pașii de urmat ar fi trebuit să fie clari, însă sarcina neajunsă încă la termen le-a pus probleme medicilor, astfel că inițial au recomandat amânarea biopsiei și a tratamentului până după naștere. Georgianei îi era teamă să aștepte, mai ales că nodulul cel mai mare părea că a evoluat destul de mult într-un timp scurt. Așa că, după ce a solicitat o a doua opinie, a efectuat o biopsie care a confirmat diagnosticul și a ajutat la o mai bună stadializare a bolii: stadiul 2. Mai exact, cancerul era localizat, iar șansele de vindecare erau mari. A născut prin cezariană, aproape de termen, la 38 de săptămâni, după care a urmat protocolul de tratament: intervenție chirurgicală (mastectomie pentru sânul afectat, cu reconstrucție în cadrul aceleiași intervenții), chimio și radioterapie.
Testarea genetică pentru cancer ereditar de sân sau de ovar – mutațiile BRCA1 și BRCA2 – a avut un rezultat negativ, așa că nu a fost nevoie de intervenții suplimentare radicale.
Au trecut 6 ani și jumătate de la momentul diagnosticului, iar Georgiana este acum o supraviețuitoare a cancerului la sân datorită, în primul rând, vigilenței ei și a medicului care-i urmărea sarcina, care au făcut ca boala să fie depistată într-un stadiu vindecabil.
„Cu puține excepții, depistat în stadii incipiente – stadiul 1 sau 2 – cancerul este vindecabil. Nu mai este o sentință. În majoritatea cancerelor, rata de supraviețuire este mare la 5 ani și la 10 ani, dacă avem un diagnostic și începem tratamentul în stadiile 1 sau 2. Pe măsură ce diagnosticul se stabilește în stadiile 3 sau 4 – cu metastaze, rata de supraviețuire la 5 ani și la 10 ani scade dramatic“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.
Principalele semne și simptome ale cancerului de sân la femei
În cazul Georgianei a fost vorba despre un nodul palpabil la sân, dar în multe cazuri, atunci când modificările la nivelul sânilor sunt ușor sesizabile, cancerul poate fi în stadii mai avansate.
Potrivit Societății Europene pentru Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology – ESMO), printre semnele care ar trebui să ne trimită la medic se numără:
- un nodul palpabil în sân,
- modificarea dimensiunii sau formei sânului,
- apariția unor gropițe (aspect de “coajă de portocală”) la nivelul pielii sânului sau îngroșarea țesutului sânului,
- retragerea mamelonului,
- o erupție la nivelul mamelonului,
- o secreție eliminată prin mamelon,
- umflarea subrațului sau un nodul la acest nivel,
- durere sau disconfort la nivelul sânului, care persistă,
- îngroșarea pielii,
- înroșirea pielii sânilor.
Pentru a depista precoce cancerul de sân, protocoalele internaționale și cele din țara noastră recomandă efectuarea unei ecografii mamare la fiecare unul-doi ani până la 40-45 de ani, iar după această vârstă – mamografie la fiecare unul-doi ani. Mamografia este, de altfel, singura metodă de screening care s-a dovedit eficientă în prevenirea deceselor cauzate de cancerul mamar.
Totuși, în România nu există încă un program de screening dedicat, așa că este responsabilitatea fiecăreia dintre noi să efectueze periodic aceste investigații pentru a depista din timp eventualele modificări.
În plus, dacă am avut în familie cazuri de cancer mamar, se recomandă testarea genetică pentru identificarea eventualelor mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2. În cazul unor rezultate pozitive și dacă riscul de cancer de sân sau ovarian este crescut, pacienta decide împreună cu medicul curant care sunt pașii de urmat.
Peste 40% dintre afecțiunile oncologice ar putea fi prevenite prin măsuri eficiente de prevenție, iar mortalitatea ar putea fi considerabil redusă prin diagnosticarea timpurie a tumorilor. Începând din 25.10.2023 și până la 31.12.2023, Synevo România desfășoară campania OncoPrevent. În cadrul campaniei, poți beneficia de un discount de 20% la o serie de analize medicale care te pot ajuta să descoperi din timp cele mai frecvente tipuri de cancere. Campania poate fi accesată atât online, cât și direct din centrele de recoltare Synevo.
Simptome ale cancerului de col uterin
„România este țara Uniunii Europene cu cea mai mare incidență și mortalitate prin cancer de col uterin. Anual, în România, infecțiile cu HPV sunt responsabile de apariția a peste 3.300 de cazuri noi de cancer de col uterin și peste 1.500 de femei își pierd viața din cauza acestui tip de cancer, deși cele circa 4-5 decese survenite în medie pe zi sunt prevenibile prin vaccinare și screening. Jumătate din femeile care primesc acest diagnostic au sub 55 de ani“, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Mame pentru Mame și Spitalul Clinic Colțea, citat de Mediafax.ro.
Cancerul de col uterin este unul dintre cancerele care nu provoacă simptome specifice decât în formele avansate. În stadiile incipiente este asimptomatic, cel mai adesea. Potrivit ESMO, însă, formele în stadii localizate, dar avansate pot da simptome ca:
- sângerare vaginală anormală (între menstruații și după sex),
- secreții anormale,
- durere în zona pelviană,
- durere în timpul actului sexual (dispareunie).
Screeningul pentru cancerul de col uterin este recomandat de ghidurile internaționale pentru toate femeile de peste 21 de ani, indiferent de momentul începerii vieții sexuale. Între 21 și 29 de ani se recomandă citologia cervico-vaginală Babeș–Papanicolaou (PAP) la fiecare 3 ani, iar între 30 și 65 de ani, se pot realiza trei tipuri de teste:
- co-testarea PAP și HPV la fiecare 5 ani;
- testarea PAP la fiecare 3 ani,
- testarea HPV la fiecare 5 ani.
În unele cazuri, cancerul de col uterin este descoperit întâmplător, în urma unui test Babeș-Papanicolau efectuat de rutină ca parte a protocolului de sarcină, potrivit Cancer.net.
Tot prin realizarea unor investigații de rutină în sarcină, cum este ecografia transvaginală, se poate detecta și cancerul ovarian.
Simptome de cancer colorectal
Majoritatea cazurilor de cancer colorectal sunt depistate la persoane trecute de 50 de ani, arată statisticile. Totuși, modificările care pot duce la instalarea unei boli oncologice pot să apară cu mult timp înaintea diagnosticului, mai ales în cazul persoanelor care au avut cazuri de tumori colorectale în familie. În plus, este important de subliniat că, în România, cancerul colorectal este a treia cauză de mortalitate prin cancer în cazul femeilor și a doua în cazul bărbaților, potrivit raportului OCDE – Profilul de țară privind cancerul – România 2023.
Un studiu publicat în „Journal of the National Cancer Institute“ din SUA a evidențiat patru simptome importante care necesită investigații amănunțite pentru a depista din timp modificările care pot duce la cancer colorectal în cazul persoanelor mai tinere de 50 de ani:
- durerile abdominale,
- diareea,
- anemia prin deficit de fier,
- sângerările anale.
Investigațiile ar trebui să înceapă cu testul de screening: testul care evidențiază hemoragiile oculte în materiile fecale. „Un test pozitiv înseamnă că am identificat hemoglobina, care provine din sânge, în materiile fecale. În următoarea etapă, trebuie să vedem dacă există vreun motiv de îngrijorare, iar pentru asta, facem o investigație numită colonoscopie. La colonoscopie, medicul poate vizualiza cum arată mucoasa colonului. Astfel se poate identifica o formațiune tumorală, un polip, care nu este neapărat malign, dar poate avea, în interior, descrise în microscopie, celule atipice“, precizează asist. univ. dr. Antoanela Curici.
Medicul de laborator concluzionează că, într-adevăr, se recomandă să fim atente la modificările care pot să apară în corp, însă și mai important este să mergem la medic și să efectuăm testele de screening pentru cele mai frecvente forme de cancer, astfel încât să le depistăm și să le tratăm cât mai devreme. „Ar fi simplu dacă am avea niște semne și simptome specifice pentru fiecare tip de cancer în parte, încă din primele stadii de boală. Dar de cele mai multe ori, cancerul se dezvoltă încet, insidios, iar în momentul în care apare simptomatologia, tumora este deja constituită. Manifestările sunt, mai degrabă, nespecifice: oboseala, de exemplu, însă este un simptom comun. Oboseala poate să apară într-o mulțime de afecțiuni, ba chiar de multe ori, o punem pe seama stresului. Nu există teste de screening pentru toate tipurile de cancer, dar măcar pentru cele pentru care există un astfel de instrument, ar fi ideal să-l folosim“, încheie dr. Curici.
