Cancerul colului uterin este o problemă de sănătate publică în întreaga lume, afectând cu precădere femeile între 35-50 ani aflate în perioada activă socială şi profesională.
Anual, în România, sunt depistate aproximativ 4.000 de cazuri noi de cancer de col uterin, iar 2.000 de femei pierd lupta cu această boală, potrivit Eurostat. Țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin, deși, depistată din timp, cu ajutorul testelor de diagnostic specifice, această maladie este curabilă.
Depistarea leziunilor colului uterin într-o etapă timpurie şi abordarea integrată a informaţiilor medicale (clinice și citologice), cu adaptarea conduitei diagnostice şi terapeutice conform unor protocoale larg acceptate, reprezintă cheia în scăderea incidenţei leziunilor de grad înalt şi a cancerului invaziv.
Analize folosite pentru depistarea cancerului de col uterin
Pentru depistarea cancerului de col uterin, la nivel mondial, se folosesc două tipuri de analize medicale: testul Babeș-Papanicolaou (citologie cervico-vaginală) și testarea HPV (depistează virusul Papilloma uman). Scopul screening-ului cancerului cervical este de a preveni îmbolnăvirile și mortalitatea prin acest timp de cancer.
Recomandarea generală, este ca, o dată cu începerea vieții sexuale, toate femeile să efectueze anual un test Papanicolau. Cu toate că în literatura de specialitate incidența acestei boli este raportată de la vârsta de 20 de ani, Dr. Claudiu Morjan, șef Departament Citologie în cadrul laboratoarelor Synevo, ne spune că în experiența sa de până acum a întâlnit leziuni la nivelul colului uterin și la paciente cu vârsta de 14 ani și că se constată o creștere a incidenței în jurul vârstei de 18 ani.
Testele Babeș-Papanicolaou (PAP) și HPV, sunt cele care ajută în depistarea unor potențiale modificări ale epiteliului cervical, însă după efectuarea acestora, rezultatele trebuie să fie interpretate de către medicul ginecolog, care în context clinic decide care sunt investigațiile de urmat (colposcopie) și care este planul de tratament.
Testul Babeș-Papanicolau
Testul Babeș-Papanicolau ajută la depistarea leziunilor precanceroase la nivelul colului. Aceste leziuni sunt determinate de virusul HPV (Human Papilloma virus).
Infecţiile persistente cu tulpini de risc înalt ale acestui virus sunt cele mai frecvente în rândul femeilor care îşi încep viața sexuală la vârste fragede sau care au parteneri sexuali multipli. Alte cauze favorizante ale apariției cancerului de col uterin sunt: nașterile multiple, un sistem imunitar slăbit, fumatul, utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale, obezitatea, dieta săracă în vitamine și minerale obținute din consumul de fructe și legume, etc.
Testul Babeș-Papanicolaou este un examen microscopic morfologic al unui frotiu celular obținut prin exfoliere, cu ajutorul unei periuțe, de la nivelul colului uterin. Scopul acestui test este reprezentat de detecția celulelor anormale (atipice) care apar în leziunile precanceroase.
Cum se realizează testul PAP
Citologia cervico-vaginală Babeș–Papanicolaou poate fi realizată prin două modalități diferite: metoda convențională, clasică și cea în mediu lichid. Diferența dintre cele două este dată atât de modalitatea de recoltare cât și modul de prelucrare a specimenului recoltat. Citologia cervico-vaginală Babeș–Papanicolaou în mediu lichid a început să fie folosită din anii 90, iar datorită beneficiilor sale reale asupra acurateții rezultatului tinde să devină metoda principală.
„Marele avantaj este că specimenul celular recoltat se păstrează în mediu lichid în recipientul de recoltare într-o soluție alcoolică, calitatea acestuia fiind conservată timp îndelungat, spre deosebire de recoltarea convențională care presupune întinderea specimenului cu periuța pe lamă imediat după recoltare și apoi fixarea acestuia. În cazul testului în mediu lichid nu mai avem artefacte de uscare care reprezentau factori de interferență în interpretarea anomaliilor. Prin recoltarea în mediu lichid, întreaga probă recoltată este trimisă la laborator pentru procesare, fără pierderea sau deteriorarea celulelor recoltate. Un alt avantaj major al acestui tip de recoltare este că din același specimen pot fi efectuate și alte teste precum cel de HPV și nu numai.”
Dr. Claudiu Morjan, șef Departament Citologie în cadrul laboratoarelor Synevo
Ulterior în procesul de prelucrare a specimenului recoltat se realizează separarea, reducerea detritusurilor (sânge, mucus) şi a celulelor inflamatorii, cu conservarea caracteristicilor necesare pentru interpretare, permiţând o vizualizare mai rapidă şi mai calitativă a celulelor relevante clinic.
Prin acestă metodă se realizează o detecţie crescută a cazurilor de leziuni scuamoase intraepiteliale de grad înalt (HSIL) – pozitive, precum şi îmbunătăţirea detecţiei Leziunilor scuamoase intraepiteliale de grad scăzut (LSIL).
Rezultatele obținute la testul Babeș-Papanicolau în mediu lichid sunt mult mai precise decât în cazul metodei convenționale.
Testul PAP în mediu lichid și testul HPV se pot efectua simultan, cu o singură recoltare și din aceeași probă de celule prin pachetul de screening pentru cancerul de col gândit de medicii Synevo. Testarea HPV detectează tipurile cu risc crescut, precum și o genotipare extinsă, care identifică separat principalele genotipuri implicate în apariția cancerului de col uterin: 16, 18, 45, 31, 51 și 52. Până la data de 30.04.2022, profilul de analize beneficiază de o reducere de 15%, atât online, cât și direct în centrele de recoltare Synevo.
Testarea HPV
Infecţia cu HPV nu are simptome: nu doare, nu generează sângerări, iar dacă aceste simptome încep să apară sunt deja rezultatul, unei leziuni invazive. Cancerul de col face anual victime, deoarece de cele mai multe ori femeile ajung prea târziu la medicul ginecolog.
Pentru depistarea cancerului de col uterin fiecare femeie trebuie să efectueze anual și un test HPV pe lângă testul Babeș-Papanicolaou. Conform datelor actuale infecția persistentă cu genotipuri HPV de risc crescut (oncogene, hrHPV) reprezintă condiția necesară pentru dezvoltarea cancerului cervical și a leziunilor sale precursoare. Practic, prezența tipurilor HPV oncogene a fost demonstrată în aproape toate cazurile de cancer cervical. Genotipul HPV 16 este considerat cel mai carcinogen, fiind responsabil de aproximativ 55-60% din toate cancerele cervicale. Este urmat de genotipul HPV 18 ce este implicat în 10-15% din cazuri, iar restul genotipurilor cauzează restul de 25-35% din cancerele cervicale.
Prin realizarea testului HPV cu genotipare extinsă pot fi identificate specific tulpinile virusului. În trecut, testele nu precizau care dintre cele 14 tulpini erau prezente, cel mult tulpinile 16 și 18 care sunt cele mai frecvente și cele mai agresive erau evidențiate separat, restul fiind trecute împreună într-o grupă ca tulpini cu risc crescut.
dr. Claudiu Morjan
Genotiparea tulpinilor HPV
Genotiparea extinsă poate să identifice cu acuratețe prezența tulpinilor cu potențial oncologic, aspect ce contează pentru a stabili tratamentul cel mai potrivit pentru pacientă. Sunt genotipate individual tipurile HPV 16, 18, 31, 45, 51, 52, iar celelalte tipuri HPV vor fi raportate în grupuri de 2 sau 3 virusuri: P1: 33/58; P2: 56/59/66; P3: 35/39/68.
Tulpina HPV 45 este a treia ca frecvență. Astfel, medicul are mai multe detalii legate de ce tip de tulpină de HPV este prezentă și va ști unde este necesar să își îndrepte atenția, de ce alte investigații suplimentare este nevoie pentru a stabili diagnosticul și ulterior tratamentul adecvat.
Întotdeauna după efectuarea testelor PAP și HPV este importantă vizita la medicul ginecolog. În cazul în care sunt depistate leziuni, medicul va face recomandările de tratament în context clinic. Aceasta este singura modalitate prin care se poate evita agravarea și apariția cancerului de col uterin. Medicul Claudiu Morjan spune că în practică a observat, de-a lungul timpului, că leziunile precanceroase evidențiate pe rezultatele unor paciente s-au rezolvat, fapt ce a reieșit din rezultatele efectuate ulterior.
Prelevarea probelor pentru PAP și HPV
Pentru prelevarea probelor necesare efectuării screeningului de cancer de col uterin, pacientele trebuie să țină cont de o serie de reguli ce trebuie urmate, astfel încât proba recoltată să fie validă și rezultatele să fie exacte.
Cu 24-48 ore înainte de recoltarea probei trebuie să fie evitate:
- raporturile sexuale,
- lavajul vaginal,
- alte tratamente intravaginale (geluri, creme, contraceptive, dezinfectante, lubrifianţi) sau
- alte manevre intravaginale (tampoane intravaginale, explorare vaginală).
Se recomandă recoltarea în afara perioadei menstruale, în perioada de mijloc a ciclului menstrual, iar în cazul infecţiilor, după tratarea acestora.
Pentru că prelevarea probelor ginecologice presupune un discomfort, personalul medical din centrele de recoltare Synevo beneficiază de training constant pentru a oferi o experiență cât mai plăcută pacientelor, iar recoltarea să fie făcută într-un timp scurt și cu un minim de discomfort. Dr. Claudiu Morjan spune că încă de la recepție se încearcă crearea unei atmosfere cât mai relaxate, iar în cabinet personalul își organizează totul astfel încât recoltarea să fie efectuată într-un timp scurt.
Este importantă existența programelor de screening iar în ţările în care se desfăşoară astfel de programe la nivel național, s-a dovedit că acestea sunt eficiente, incidenţa cancerului de col uterin scăzând foarte mult, mai spune dr. Claudiu Morjan.
Totodată, este important să utilizăm și celălalt instrument pe care îl avem la dispoziție pentru preventia cancerului de col uterin și anume vaccinarea anti-HPV. Acesta este un alt mod în care statele mai dezvoltate au reușit, pe lângă programele de screening naționale, să reducă mortalitatea din cauza cancerului de col uterin.
Pachetul general de analize pentru femei gândit de medicii Synevo, alături de alte investigații clinice, poate depista boli în stadii incipiente precum: diabetul, obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, hepatice și anemiile. Până la data de 30.04.2022, profilul de analize beneficiază de o reducere de 15%, atât online, cât și direct în centrele de recoltare Synevo.
