Paranoia, numită Tulburare de personalitate paranoidă (TPP), aparține grupului de tulburări de personalitate excentrice, alături de personalitatea schizoidă și schizotipală. Persoanele afectate se remarcă printr-un comportament neobișnuit, marcat de o suspiciune exagerată, o neîncredere în semeni, de teama permanentă că cei din jur vor să-i rănească prin acțiunile lor.
Pacienții cu TPP trăiesc permanent angoasa că orice informație personală poate fi folosită împotriva lor, dacă ajunge pe mâinile apropiaților, de aceea nu pot avea relații sociale normale cu nimeni. Alte caracteristici ale tulburării sunt: reticența în fața confidențelor, ranchiuna permanentă față de cei din jur, răstălmăcirea comentariilor primite la adresa lor, chiar dacă sunt extrem de inofensive, ostilitate, stare aproape permanentă de iritabilitate.
De ce apare paranoia?
TPP apare de obicei la vârste timpurii și este mai frecventă în rândul bărbaților. Cât privește tratamentul, este destul de dificil. Specialistul în sănătate mintală care începe să trateze un pacient cu tulburare de personalitate paranoidă trebuie întâi să-i câștige încrederea acestuia și abia apoi să-i recomande tratament medicamentos sau să poată desfășura ședințe de psihoterapie.
Suspiciuni avem cu toții față de cei din jur, dar când acestea sunt normale și când sunt semne că suferim de paranoia? Iată câteva informații care vă vor ajuta să mergeți sau nu la un specialist pentru ajutor competent!
Simptome care arată că suferi de paranoia
Până în prezent nu se cunosc cauzele exacte ale tulburării de personalitate paranoidă. Conform healthline.com, de apariția TPP este responsabilă o combinație de factori biologici și de mediu. Există și o componentă ereditară care ar putea influența apariția simptomelor, precum și traumele trăite în copilărie de un pacient.
De cele mai multe ori cei cu tulburare de personalitate paranoidă nu conștientizează că au un comportament anormal. Au o mare abilitate de a-și justifica fiecare reacție exagenată pentru cei din jur, pentru a se convinge pe sine că au dreptate și problema este de fapt în „curtea vecinului”. O astfel de atitudine puteam aveam mulți dintre noi în multe situații, tocmai de aceea trebuie evidențiale celelalte simptome caracteristice. Iată care sunt acestea:
- suspiciunea exagerată asupra intențiilor celor din jur
- comportament ostil și încăpățânat
- prezența episoadelor de anxietate și depresie
- schimbări dese ale stării de spirit
- izolarea
- credința că ceilalți au motive ascunse să le facă rău
- îndoiala asupra loialități personelor apropiate
- hipersensibilitate la critici
- incapacitate de a lucra în echipă
- ostilitate și supărare din orice fleac
- atitudine defensivă frecventă
- argumentare excesivă a reacțiilor și așa nepotrivite
- egoism
- dificultate în trăirea momentelor relaxante.
Cum și cine pune diagnosticul?
Experții citati de webmd.com spun clar că nu există teste de laborator care să conducă la un diagnostic al tulburării de personalitate paranoidă, însă, precizează aceștia, se pot efectua anumite investigații pentru a exclude o afecțiune de natură fizică ce ar putea sta la baza apariției simptomelor.
Dacă nu există niciun indiciu că suferiți de o maladie fizică, medicul vă poate îndruma către un psihiatru ori alt tip de specialist în diagnosticul și tratamentul tulburărilor de personalitate.
Cei de la healthline.com insistă pe auto-observare! Cel care descoperă că prezintă mai mult de jumătate din simptomele prezentate mai sus, poate merge într-o primă fază la medicul de familie pentru a-și prezenta suspiciunea. Este de asemenea important să aveți o imagină clară și asupra istoricului familial, deoarece există studii care demonstrează că factorul genetic este definitor pentru apariția TPP.
La evaluarea specialistului este extrem de important să se răspundă cu sinceritate la întrebările legate de copilărie, școală, locul de muncă, relațiile sociale ale persoanei suspecte. Bine ar fi ca, la evaluare, să participe și cea mai apropiată persoană de cel suspect de TPP, pentru a corecta eventualele erori sau omisiuni în răspunsurile oferite specialistului.
Evaluarea va cuprinde și un răspuns ipotetic de reacție la o situație imagiară, precum și alte teste de personalitate specifice.
Ce presupune tratamentul TPP
Cum spuneam și mai devreme, cea mai mare provocare o constitue stabilirea unei relații de încredere între specialist și pacientul cu tulburare de personalitate paranoidă, pentru ca acesta să poată accepte urmarea tratamentului. Pasul următor va fi participarea la ședințele de psihoterapie care-l vor ajuta să învețe:
- cum să facă față tulburării în sine
- cum să aibă din nou relații sociale sănătoase
- cum să minimalizeze sentimentele pe care afecțiunea îl „obligă” să le simtă indepentent de voința sa.
Specialiștii healthline.com adaugă și importanța medicamentelor în gestionarea simptomelor, mai ales dacă persoana cu TPP are și alte afecțiuni asociate diagnosticului (precum depresia sau tulburarea de anxietate). Medicamentele pot fi: antidepresive, antipsihotice și benzodiazepine.
Cea mai mare rată de succes o are însă combinarea terapiei cu administrarea medicamentelor sub supravegherea permanentă a medicului specialist.
Viața cu paranoia
Pe termen lung, lucrurile pot merge destul de bine, dacă pacientul lasă garda jos și colaborează cu specialistul în acceptarea și urmarea tratamentului. Persoanele care fac (aproape) tot ce spune medicul își pot menține locul de muncă și pot dezvolta la un moment dat relații optime cu lumea din jur. Cu toate acestea, tratamentul pentru tulburarea de personalitate paranoidă trebuie continuat pe tot percursul vieții, deoarece încă nu s-a descoperit leacul care să o vindece definitiv.
Există și situații nefericite în care pacienții nu răspund la nicio formă de tratament și astfel calitatea vieții sociale poate fi afectată pe termen lung. În plus, TPP nu poate fi prevenită, fiind o tulburare mentală!
