Activități ca grădinăritul, plimbările prin natură sau joaca în noroi ne pun în contact cu o bacterie care ne-ar putea face mai fericiţi
Cum ar fi ca, atunci când suntem triste, să fie suficient să scobim cu un băţ în noroi alături de copiii noştri sau să plantăm o floare şi totul să fie senin şi limpede din nou? Se pare că o bacterie din sol ar putea face asta.
Nu cred că mai are sens să spun despre cât de bine ne face timpul petrecut în natură. O dovedesc şi studiile, am simţit-o şi pe propria piele. Doar petrecerea a 10-15 minute într-un parc cu vegetaţie, de exemplu, ne poate ridica moralul de la pământ. Îmi aduc aminte că, după naştere, printre cele mai bune sfaturi pe care le-am primit a fost şi acesta: „Dormi când doarme şi bebeluşul şi staţi cât mai mult în parc. Dar nu adormi totuşi în parc!”.
Citește și: Pe copilul tău trăiesc trilioane de bacterii…
Antidepresivul din sol
De ce ne simţim mult mai bine când stăm în natură? Cauzele sunt multiple, cu siguranţă, dar cercetătorii spun că „de vină” ar putea fi inclusiv o bacterie care acţionează ca un antidepresiv natural. Mycobacterium vaccae (M. vaccae) se numeşte şi este o bacterie inofensivă întâlnită foarte des în sol şi în apă. Efectele ei asupra creierului ar putea fi similare cu cele ale unor medicamente celebre precum Prozac, spun cercetătorii. Deocamdată, inofensiva bacterie a fost testată doar pe şoareci, dar în cazul lor efectele au fost evidente. Inhalarea sau injectarea în organism a acestei bacterii creşte nivelul de serotonină, un neurotransmiţător extrem de important produs la nivelul creierului, cunoscut ca şi „hormonul fericirii”. Serotonina reglează dispoziţia, înlătură anxietatea şi depresia, având rol inclusiv în controlul impulsurilor, în metabolism, agresivitate şi memorie. De aceea, și de nivelul scăzut de serotonină este legat de instalarea depresiei, a anxietăţii, a comportamentelor obsesiv compulsive şi a tulburărilor bipolare.
M. vaccae poate fi inhalată sau ingerată cu uşurinţă de cei care-şi petrec mult timp în natură, de cei care grădinăresc sau, mai ales în cazul copiilor, în urma jocului cu pământ şi noroi.
Ce ştim despre M. vaccae?
Efectele antidepresive ale bacteriei M. vaccae au fost descoperite din greşeală, aşa cum se întâmplă deseori în acest domeniu. Mai exact, un oncolog britanic, Mary O’Brien, a creat un ser care conţinea M. vaccae şi pe care l-a administrat pacienţilor săi, bolnavi de cancer de plămâni, în speranţa că le va creşte imunitatea. Deşi tratamentul nu a avut efecte semnificative asupra bolii, doctorul a remarcat că pacienţii lui devenit mai optimişti, iar calitatea vieţii lor s-a îmbunătăţit datorită acestui fapt.
Această descoperire l-a inspirat pe un alt cercetător, Chris Lowry, de la Universitatea din Bristol, Anglia, să studieze efectul bacteriei asupra şoarecilor. Rezultatele au arătat că, într-adevăr, injectarea cu M. vaccae în bronhiile şoarecilor a crescut nivelul de serotonină din creier şi a scăzut anxietatea în cazul rozătoarelor.
Ulterior, alte două cercetătoare, Susan Jenks and Dorothy Matthews, de la Sage Colleges din Troy, Statele Unite, au decis să administreze M. vaccae şoarecilor şi să-i supună unor teste adiţionale. Ele au hrănit şoarecii cu un amestec de pâine, unt de arahide şi M. vaccae. Şi au descoperit că şoarecii infectaţi parcurgeau de două ori mai repede un labirint, comparativ cu grupul de control, dovedind astfel capacităţi îmbunătăţite de învăţare.
Din pacate, efectele bacteriei asupra stării de fericire şi a capacităţii de învăţare nu sunt permanente – în cazul şoarecilor, au durat doar în jur de trei săptămâni.
Fericirea, ca o infecţie
În ciuda rezultatelor pozitive de până acum, încă nu se ştie cu certitudine care ar fi efectele bacteriei asupra oamenilor şi în ce cantităţi ar fi aceasta necesară pentru a putea înlocui medicaţia antidepresivă clasică. Totuşi, cercetările realizate până în prezent reprezintă un bun punct de pornire pentru descoperirea unor noi antidepresive naturale, fără efecte adverse şi care nu dau dependenţă. În plus, ar putea fi o explicaţie şi pentru impulsul natural al copiilor de a se juca în noroi.
Rezultatele testelor pe şoarecii infectaţi cu M. vaccae confirmă alte cercetări din ultimii ani care au studiat interacţiunea dintre sistemul imunitar şi sistemul nervos central. De exemplu, în 2010, o echipă de cercetători de la Universitatea Utah din Salt Lake City, Statele Unite, a demonstrat că există o legătură de tip cauză-efect între sistemul imunitar şi bolile psihice. Cu alte cuvinte, se pare că expunerea cât mai timpurie (încă din copilărie) la diverse bacterii, printre care şi M. vaccae, ne-ar putea proteja la maturitate de depresie şi de alte tulburări psihice.
Iată deci încă un argument pentru a-i lăsa pe copii să se joace pe-afară indiferent de vreme, indiferent de cât noroi este în jur sau de cât de tare se murdăresc, dar și pentru a ne alătura și noi fără să ne gândim de două ori jocului lor!
