Hepatita reprezintă o inflamație a ficatului și este comună atât în rândul copiilor cât și adulților.
Cele mai comune cauze de hepatită sunt virusurile de hepatită A, B și C, însă există și virusurile hepatice D și E. Foarte rar hepatita poate fi cauzată de bacterii, paraziți, o tulburare genetică sau de anumite medicamente.
Hepatita A este cea mai des întâlnită formă de hepatită în rândul copiilor. Formele acestui virus sunt transportate în fecale și se pot împrăștia foarte ușor de la o persoană la alta. De exemplu, un copil poate contacta virusul de hepatita A dacă bagă mâna în guriță după ce a atins ceva contaminat cu fecale sau pe cineva care are virusul.
Hepatita A se transmite în general în condiții precare de igienă. De asemenea se poate transmite cu ajutorul apei sau alimentelor contaminate. Epidemiile apar de obicei în grădinițe, creșe sau școli, locurile unde sunt mulți copii care interacționează între ei.
Din cauză că foarte mulți copii nu prezintă simptome, specialiștii nu au putut face un studiu legat de cât de des întâlnită este afecțiune.
Cum știi dacă are hepatita A copilul tău?
În cazurile severe ale infecției, simptomele pot include febră, oboseală, pierderea apetitului, stări de vomă, disconfort abdominal, urina închisă la culoare și icter. Acest simptome durează între 2 săptămâni și 2 luni. Denumită și boala mâinilor murdare, hepatita A nu lasă simptome de infecție în cazul celor mai mulți dintre copii. De aceea, dacă tu crezi că fiica sau fiul tău a fost expus virusului, ar fi bine să ceri sfatul medicului.
Igiena riguroasă rămâne cea mai bună modalitate de prevenție a infecției deși se poate opta și pentru vaccinarea împotriva virusului de hepatită A. Nu este un vaccin inclus în grila națională de vaccinare, este opțional și necesită două doze (vaccinul și rapelul, la o distanță de 6-2 luni).
Ce este hepatita B?
Virusul hepatitei B se transmite prin sânge sau prin contact direct cu alte fluide ale corpului. În cazul adulților, hepatita B este considerată o boală cu transmitere sexuală apărută în urma contactului sexual neprotejat. De asemenea, este comună persoanelor dependente de droguri. Bebelușii pot contacta această infecție prin expunerea la virusul de hepatita B din sângele mamei sau din fluidele vaginale în urma nașterii naturale. Virusul nu poate pătrunde la făt prin placentă.
90% dintre bebelușii sub 1 an și 30% dintre copiii cu vârste între 1 și 5 ani infectați cu virusul de hepatită B ajung la o infecție cronică. La polul opus, doar 6% dintre adulți dezvolă o formă cronică a bolii.
Care sunt simptomele hepatitei B?
Cei mai mulți dintre bebeluși infectați cu hepatita B nu prezintă nici un simptom al bolii, însă, de obicei, manifestările sunt sub formă de febră, oboseală, stări de vomă, pierderea apetitului și icter.
Vaccinul împotriva hepatitei B se administrează tuturor nou-născuților în primele ore după naștere, iar apoi aceștia mai primesc câte o doză la 2 și respectiv 6 luni de la naștere. Este un vaccin inclus în schema națională de vaccinări.
Ce este hepatita C?
Majoritatea oamenilor infectați cu hepatita C nu prezintă nici un fel de simptome și nu realizează că sunt purtătorii virusului decât atunci când ficatul ajunge să se deterioreze, după mulți ani de la debutul bolii.
Virusul se transmite prin contact direct cu sângele sau alte lichide ale organismului. Este o boală comună dependenților de droguri care își administrează dozele intravenos, dar acest virus se poate transmite și prin contact sexual cu o persoană infectată, ce-i drept în cazuri destul de rare.
Un bebeluș se poate infecta cu hepatita C doar dacă mama a fost purtătoarea virusului, însă este o situație destul de neobișnuită. Hepatita C este greu de diagnosticat la un bebeluș, motiv pentru care nu există un vaccin de prevenire.
Dacă ți-a plăcut acest interviu, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.