De luni de zile, de când pandemia de coronavirus ne-a reorganizat viețile, suntem bombardați zilnic de emoții negative, fie că vin dinspre știrile de la TV sau site-uri, rețele sociale, discuții cu prietenii și colegii. În spatele acestor emoții stau teama de a nu ne îmbolnăvi, de a nu ne pierde părinții, bunicii sau prietenii. Ne macină frica de o eventuală criză, de gestionarea izolării, de munca de acasă în timp ce ne supraveghem copiii, și ei expuși propriilor surse de stres. Cum se modifică sistemul imunitar al adulților și al copiilor în aceste condiții și ce putem face pentru a ieși totuși învingători din lupta cu pandemia?
Articol susținut de SECOM.
Un organism supus emoțiilor negative devine un organism vulnerabil. Iar acest lucru se întâmplă mai ales atunci când presiunea resimțită este una zilnică, pentru o perioadă lungă de timp.
Riscăm în felul acesta ca, de teama a tot ce presupune viața în timpul pandemiei să reducem puterea de luptă a organismului în fața virusurilor și a bacteriilor și să favorizăm apariția unor afecțiuni cu potențial de cronicizare. Supuse constant emoțiilor negative, celulele sistemului imunitar nu mai reușesc să facă față agenților patogeni, ceea ce poate duce la apariția sau agravarea următoarelor categorii de boli:
- Boli cardiovasculare
- Boli inflamatorii, cum sunt cele reumatice, colita, psoriazisul
- Diabet și obezitate
- Tulburări digestive
- Depresie
Medicul psihiatru Carmen Vochescu explică în ce mod ne poate influența stresul imunitatea: „Anumite emoții intense și persistente în timp, cum ar fi furia, tristețea, frustrarea determină o creștere a producției de cortizol, numit și hormonul stresului, care inhibă activitatea limfocitelor, și duce la scăderea imunității. Cortizolul crescut pe termen lung poate avea mai multe efecte negative: tulburări cognitive, afecțiuni tiroidiene, hiperglicemie (până la diabet), creșterea tensiunii arteriale, creșterea secreției de suc gastric (care determină gastrite și ulcer)”.
Somatizarea: simptome fizice cu o cauză psihică
Psihiatrul atrage atenția și asupra unei situații frecvent întâlnite în această perioadă, și anume somatizarea, adică apariția unor simptome fizice care au o cauză psihică, prin care organismul scoate la suprafață, involuntar, suferința emoțională, frustrările, nemulțumirile, reprimările. „Putem spune că o persoană suferă de o boală psihosomatică dacă are o afecțiune medicală generală care a fost agravată de factori psihologici sau dacă debutul unei boli a fost determinat de stresul emoțional”.
Medicul mai precizează că nu doar emoțiile puternice manifestate ”zgomotos”, pe termen lung, sunt periculoase pentru imunitate, ci și cele negate. „Riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare este mai ridicat în cazul indivizilor care sunt afectați pe termen lung de mânie sau ostilitate. Pe de altă parte, lipsa de manifestare a emoțiilor, prin negarea sau suprimarea acestora, duce la scăderea imunității și la creșterea riscului de dezvoltare a neoplaziilor. Așadar, atât manifestarea zgomotoasă a emoțiilor pe termen lung, precum și reprimarea lor pot afecta organismul”.
Sfatul psihologului: Nu suprima emoțiile negative, descifrează-le!
Gestionarea emoțiilor negative este dificilă în această perioadă, iar cei care apelează la ajutor de specialitate, adică psiholog sau psihiatru dacă este cazul, sunt destul de puțini. Ceea ce putem face însă, individual, este să ne confruntăm propriile trăiri.
Psihologul Iulia Barca ne sfătuiește să nu încercăm să suprimăm emoțiile negative, ci să le înțelegem. Odată ce le descifrăm, spune ea, vom reuși și să le controlăm.
„Sfatul meu este să avem un comportament asertiv, ceea ce presupune să îți accepți emoția negativă fără a te lăsa controlat de ea, să îți identifici gândurile negative care o alimentează și să îți dai seama care este nevoia ta reală din acel moment și ce anume reactivează în tine emoția. Controlul emoțiilor negative începe cu acceptare și privirea lor și a noastră cu compasiune”, explică psihologul.
Cum îi afectează stresul pe copii
În ceea ce îi privește pe copii, este esențial să fim empatici, să le înțelegem temerile și frustrările și să îi ajutăm să înțeleagă ceea ce se întâmplă și de ce li s-au schimbat radical rutinele.
Și în cazul lor, avalanșa de emoții negative poate afecta funcționarea sistemului imunitar: stresul determină creșterea nivelului de cortizol, iar acest lucru îi face mai vulnerabili în fața infecțiilor.
Așa că o altă provocare pentru părinți este să mențină un mediu familial plăcut în timp ce jonglează cu treburile casnice și sarcinile de serviciu.
UNICEF a întocmit o serie de recomandări pentru a-i ajuta pe părinți să înțeleagă schimbările de comportament ale copiilor și să prevină dezechilibrul emoțional al celor mici.
Iată o parte dintre acestea:
- Închiderea școlilor și a grădinițelor, distanțarea socială, izolarea la domiciliu ar putea să le afecteze copiilor sentimentul de organizare, previzibilitate și securitate. Izolarea la domiciliu și lipsa interacțiunii și jocurilor cu semenii lor îi fac pe copii anxioși.
- Din cauză că le-ar putea fi dificil să înțeleagă ce văd online sau la TV, sau ce aud de la alte persoane, copiii pot să fie deosebit de vulnerabili la sentimente de anxietate, stres și tristețe. Lipsa posibilităților pentru jocuri și activități în aer liber i-ar putea face mai agitați și mai frustrați
- Încercați să aveți așteptări realiste de la copiii voștri, care vă vor ajuta să abordați constructiv comportamentele nedorite (plâns excesiv, colici, isterici, tulburări de somn, tulburări alimentare etc.)
Suplimente alimentare pentru imunitate și sănătatea emoțională
Pentru a putea avea grijă de sănătatea emoțională a copiilor și a celor dragi, părinții nu trebuie să-și neglijeze propria sănătate emoțională și să-și privească îngăduitori atât propriile emoții, cât și pe cele ale celor dragi.
Alternarea perioadelor de muncă cu cele de relaxare, plimbările în aer liber, somnul suficient, alimentația sănătoasă și folosirea suplimentelor alimentare sunt cele mai simple metode de a ajuta sistemul imunitar în această perioadă.
Medicul psihiatru Carmen Vochescu spune că, pentru ea, s-au dovedit eficiente suplimentele cu valeriană, hamei și sunătoare, iar în perioadele de oboseală cronică apelează la Magneziu și Vitamina B6. În mod constant, pentru imunitate, recurge la suplimente cu Vitamina C, Zinc și Vitamina D.
Atât pentru adulți, cât și pentru copii, este important ca suplimentele alimentare să fie oferite la sfatul medicului, care cunoaște istoricul fiecărui pacient și știe cum să stabilească dozele corecte.
În video de mai jos, puteți urmări explicațiile medicului psihiatru Carmen Vochescu despre modul în care emoțiile negative pot influența imunitatea:
Articol susținut de SECOM.
