articol sponsorizat de

Calciu, magneziu, fier: 3 minerale esențiale pentru femei. Cum recunoști carențele

Menstruația, sarcina, alăptarea, dar și menopauza sunt mari consumatoare de resurse. Așa se explică de ce, chiar în condițiile unei alimentații echilibrate, pot să apară carențe de vitamine și minerale.

Ileana Mirescu
carenta de fier magneziu. Femeie obosita cu durere de cap calciu
Oboseala care poate ajunge până la senzația de epuizare este unul dintre simptomele care pot anunța o carență de fier FOTO: Shutterstock

Femeile sunt speciale în ceea ce privește nevoile nutriționale, deoarece toată viața sunt supuse unor provocări în plus față de bărbați. Menstruația, sarcina, alăptarea, dar și menopauza sunt mari consumatoare de resurse. Așa se explică de ce, chiar în condițiile unei alimentații echilibrate, pot să apară carențe de vitamine și minerale. Printre cele mai frecvente sunt carența de fier, magneziu și calciu. Vestea bună este că le poți depista prin simple analize de sânge și trata cu succes.

Zilnic organismul folosește vitamine și minerale pentru sute de procese și reacții care ne mențin echilibrul interior. Și sănătatea fizică, și cea emoțională depind de acest echilibru. Așa că, atunci când nivelurile de substanțe nutritive scad, apar manifestări diverse.

Carența de minerale poate avea mai multe cauze. Fie dieta este săracă în mineralul respectiv, o cauză frecventă în era alimentelor ultraprocesate, fie corpul trece printr-o perioadă în care are nevoi suplimentare, fie întâmpinăm dificultăți în a absorbi anumite substanțe nutritive din alimente.

În cazul femeilor, toate cele trei cauze frecvente, amintite mai sus, se pot cumula. Astfel, nu e de mirare că sexul slab este mai predispus la dezechilibre nutriționale. Analizăm trei dintre cele mai comune carențe de minerale în cazul femeilor: de fier, calciu și magneziu. Explicăm ce simptome pot să apară și care sunt analizele de sânge necesare.

De ce apare carența de fier

Fierul este o componentă esențială a hemoglobinei, proteina din sânge care transportă oxigenul la țesuturi. Mai mult de jumătate din fierul din organism se regăsește în eritrocite. E lesne de înțeles de ce pierderile de sânge se asociază cu o scădere a nivelului de fier din corp. Dar carența de fier poate avea mai multe cauze.

  • Hemoragiile. Femeile care pierd mult sânge în timpul menstruației au un risc crescut de a suferi de carență de fier. De asemenea, sângerările interne lente, cronice pot duce la scăderea dramatică a nivelului de fier și la instalarea anemiei. De exemplu, în cazul ulcerului gastric, herniei hiatale sau cancerului colorectal. Hemoragiile gastrointestinale pot fi provocate și de folosirea regulată a aspirinei.
  • Alimentația săracă în fier. Organismul își ia necesarul de fier din alimente cum sunt carnea, ouăle, legumele cu frunze verzi și cele fortificate cu fier. Dacă sursele de fier nu se regăsesc suficient de des în dietă, apare carența. De asemenea, sursele vegetale de fier nu sunt la fel de eficiente în menținerea unui nivel optim în sânge ca sursele de origine animală.
  • Absorbția deficitară a fierului din alimente. Chiar în condițiile unei alimentații echilibrate, se poate instala carența dacă fierul nu este absorbit corespunzător în sânge la nivelul intestinului subțire. Cauzele pot fi anumite afecțiuni intestinale, cum ar fi boala celiacă. Dar sunt studii care demonstrează că și o dietă bogată în acid fitic (se găsește în cereale integrale, în soia, în nuci și în leguminoase), în calciu (lapte, brânză) și în polifenoli (cafea, ceai verde sau negru, oregano) scade absorbția fierului.
  • Sarcina. Nevoia de fier în sarcină este atât de mare, încât de multe ori nu poate fi suficientă o dietă bogată în fier și este nevoie de suplimente. Depozitele de fier ale mamei trebuie să asigure atât o cantitate crescută de hemoglobină, cât și creșterea fătului.

Oboseala și extremitățile reci, simptome care anunță o anemie feriprivă

Scăderea nivelului de fier din depozite afectează formarea eritrocitelor. Numărul acestora și cantitatea de hemoglobină conținută se diminuează instalându-se astfel anemia feriprivă. Anemia afectează un sfert din populația Globului și jumătate dintre cazuri apar pe fondul carenței de fier, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății.

Același raport arată că în România, 30% din femeile însărcinate și 20% din restul femeilor de vârstă fertilă suferă de anemie.

Simptomele anemiei sunt cele rezultate în urma reducerii concentrației de hemoglobină (proteina care dă culoarea roșie a sângelui) sau a reducerii numărului de hematii din circulație. Acestea sunt:

  • paloare;
  • oboseală care poate ajunge până la senzația de epuizare;
  • dureri de cap;
  • mâini și picioare reci;
  • respirație accelerată;
  • tahicardie (creșterea frecvenței bătăilor inimii);
  • amețeli și pierderea vederii, în timp.

Hemograma completă și feritina depistează o eventuală anemie

O hemogramă completă evidențiază anemia chiar și în cazurile în care nu au apărut simptomele. Rezultatul acestei analize se poate elibera la câteva ore după recoltare și cuprinde:

  • numărul de hematii – în anemie poate fi scăzut, normal sau crescut în funcţie de gradul acesteia, iar urmărirea în dinamică oferă informații despre  evoluția anemiei;
  • hematocritul – scade în caz de anemie;
  • hemoglobina – este scăzută în anemie; hemoglobina (Hb) trebuie evaluată împreună cu hematocritul (Htc), numărul de eritrocite, indicii eritrocitari și morfologia celulară pe frotiu pentru clasificarea anemiei, potrivit unui articol publicat pe site-ul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“.
  • volumul eritrocitar mediu (VEM) – este sub limita minimă în anemia feriprivă;
  • hemoglobina eritrocitară medie (HEM) – este scăzută în anemia prin carența de fier;
  • concentraţia hemoglobinei eritrocitare medii (CHEM) – scade în anemia feriprivă.

O analiză suplimentară pentru confirmarea carenței de fier este dozarea feritinei. Această investigație se realizează și în vederea monitorizării gravidelor, pentru a depista carența de fier chiar înainte să apară simptomele. În anemia feriprivă necomplicată, feritina scade sub 12µg/L (micrograme pe litru).

Carența de calciu, o problemă în sarcină, în alăptare și la menopauză

Organismul are nevoie de calciu pentru oase sănătoase, dar rolul acestui mineral nu se limitează doar la întărirea scheletului. Inima, mușchii și sistemul nervos folosesc, de asemenea, calciu pentru a funcționa optim.

Femeile sunt predispuse la carența de calciu mai ales în sarcină, în timpul alăptării și la menopauză. De ce?

Ei bine, în timpul sarcinii, fătul consumă o bună parte din calciul mamei, necesar pentru dezvoltarea oaselor, mai ales în ultimele trei luni. Dacă alimentația gravidei nu este suficient de bogată în calciu, bebelușul își va asigura necesarul cu acest mineral din oasele mamei, ne informează Institutul Național de Sănătate din SUA. Totuși, e bine de știut că femeile însărcinate absorb calciul din alimente mai eficient decât restul femeilor, în special în a doua jumătate a sarcinii. În plus, hormonii gravidelor oferă o oarecare protecție sistemului osos. Cu toate acestea, există numeroase situații în care carențele pot să apară.

Și atunci când alăptează, femeile pot pierde masă osoasă, tot din cauza nevoii mari de calciu a copilului. Nivelul de calciu pe care trebuie să-l primească mama depinde de cantitatea de lapte pe care-l produce și de durata alăptării. O altă cauză a carenței de calciu în alăptare este scăderea nivelului de estrogen, hormonul care protejează integritatea oaselor.

Vestea bună este că dacă apare o carență de calciu în sarcină sau în alăptare, iar bebelușul provoacă o pierdere de masă osoasă, aceasta este reversibilă. Oasele se refac la câteva luni după naștere sau după încetarea alăptării.

Semnele carenței severe de calciu

La menopauză, carența de calciu duce în timp la osteoporoză. Dar aceasta nu este singura problemă dată de deficitul de calciu. Dacă aportul alimentar sărac în calciu este dublat de alți factori de risc, cum sunt intoleranța la alimente bogate în calciu, bolile avansate de rinichi sau administrarea de diuretice, se poate instala carența severă de calciu. Acestea includ:

  • oboseală;
  • crampe musculare;
  • amorțeli;
  • furnicături în degete;
  • tulburări de ritm cardiac;
  • depresie;
  • confuzie și pierderi de memorie;
  • halucinații.

Pentru a pune un diagnostic, medicii recomandă determinarea nivelului de calciu ionic. Acesta se calculează după o formulă care folosește nivelul de calciu seric și cel al proteinelor totale serice. Valorile critice sunt sub limita inferioară de 2 mg/dL și peste limita superioară de 7 mg/dL.

Dieta cu prea mult calciu și paracetamolul în exces duc la carența de magneziu

Funcționarea a peste 300 de enzime din organismul uman este dependentă de nivelul de magneziu. Iar 90% din întreaga cantitate a acestui mineral se concentrează în oase și în mușchi. Printre cele mai importante funcții ale magneziului sunt: menținerea în parametri optimi a altor elemente nutritive din corp, asigură integritatea celulară și tisulară, sinteza ADN-ului și ARN-ului celular.

Alimentația modernă obișnuită furnizează suficient magneziu pentru a evita carențele severe, dar nu reușește să asigure un nivel optim. Mai precis, un nivel care să reducă riscul de boli coronariene și de osteoporoză, subliniază într-un articol de specialitate Jürgen Vormann, de la Institutul de Prevenție și Nutriție din Germania.

O analiză privind legătura dintre deficitul de magneziu și bolile cardiovasculare publicată în revista medicală „Open Heart“ oferă date statistice care confirmă răspândirea la nivel global a carenței de magneziu.

De ce avem niveluri scăzute de magneziu? O explicație ar fi că agricultura modernă și industrializarea puternică a alimentației au scăzut dramatic nivelul de magneziu din sol și din dietă.

Și în cazul unei alimentații echilibrate, dar în care predomină alimente bogate în calciu și în fosfor, poate apărea carența de magneziu. Acest lucru se întâmplă pentru că organismul folosește magneziul pentru metabolismul calciului și al fosforului. În astfel de situații, e nevoie de un aport suplimentar de magneziu în dietă. Printre sursele alimentare cele mai bune se numără cerealele integrale, nucile și ciocolata neagră.

Afectarea gravă a rinichilor, un consum abuziv de alcool și unele probleme de absorbție intestinală a mineralelor sunt alte cauze comune ale deficitului de magneziu. Și paracetamolul folosit în exces scade considerabil rezervele de magneziu din corp.

Un nivel prea mic de magneziu pune inima în pericol

Deficitul de magneziu duce la:

  • slăbiciune musculară;
  • tremor;
  • tetanie;
  • convulsii;
  • aritmii și alte probleme la nivelul inimii.

Potrivit unei analize din revista medicală „Clinical Calcium“, magneziul are un impact direct și indirect asupra tensiunii arteriale. Iar carența favorizează apariția hipertensiunii.

În plus, un studiu din 2007 a demonstrat o legătură directă între deficitul de magneziu și anumite afecțiuni cardiace în cazul femeilor aflate la postmenopauză. Mai exact, trei din cinci femei au prezentat fibrilație atrială, extrasistole și tahicardie (palpitații) după numai 42-64 de zile cu o dietă săracă în magneziu.

În sarcină este nevoie de mai mult magneziu decât în mod obișnuit. În cazul unei carențe, au de suferit atât mama, cât și fătul, iar consecințele pot fi pe viață, potrivit unui articol din „Journal of the American College of Nutrition“.

Carența de calciu și carența de magneziu vin împreună

Pentru a evidenția o eventuală carență de magneziu se recomandă dozarea magneziului seric. Valorile critice sunt sub 1 mg/dL și peste 4.7 mg/dL.

Dar magneziul și calciul sunt strâns legate între ele. Când nivelul unuia dintre ele scade, atrage variații și în cazul celuilalt. Avem nevoie de magneziu pentru absorbția intestinală, dar și pentru metabolismul calciului. O carență de magneziu generează mobilizarea calciului din oase, iar asta poate conduce în timp la calcificări anormale la nivelul aortei și la nivelul rinichiului. Așa se explică de ce se recomandă să fie monitorizat și calciul atunci când se evaluează nivelul magneziului.

Teste de screening special gândite pentru femei

Pentru o bună monitorizare a stării de sănătate, vă recomandăm să mergeți anual la medic pentru analize. O variantă o reprezintă laboratoarele Synevo unde puteți beneficia de teste de screening special gândite pentru femei, ce se recomandă anual și care ajută la depistarea timpurie a unor boli precum diabetul, obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, hepatice și anemiile.

Profilul de teste screening pentru femei conține următoarele teste:

  • Hemogramă cu formulă leucocitară cu Hb, Ht și indici;
  • VSH;
  • Glucoză serică;
  • Profil lipidic;
  • Creatinină serică;
  • Alaninaminotransferază (GPT/ALAT/ALT);
  • Aspartataminotransferază (GOT/ASAT/AST);
  • Feritină;
  • Calciu ionic;
  • Magneziu seric.

Analizele se recoltează pe nemâncate.

În perioada 01.03.2021 – 30.04.2021, la aceste analize aveți parte de o ofertă specială.

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa