Care este legătura între inflamaţia cronică, diferite boli cronice şi alergiile alimentare întârziate?
Boli inflamatorii intestinale, sindrom de colon iritabil, boala Crohn, sindrom de malabsorbţie, boli autoimune, diabet, hipotiroidism, dermatite atopice… Toate aceste boli au manifestări şi tratamente diferite. Dar au totuşi şi ceva în comun.
La baza tuturor s-ar putea afla aşa-numitele alergii întârziate, numite şi alergii ascunse, alergii de tip III sau alergii alimentare imunologice. Adică alergii la nişte alimente considerate altfel inofensive, alergii de care suferă circa 45% din populaţia globului, majoritatea fără ca măcar să ştie acest lucru.
Numitorul comun: inflamaţia cronică
În ultimii ani, tot mai multe studii au demonstrat că inflamaţia cronică este un numitor comun în cazul mai multor afecţiuni. Printre acestea se numără bolile inflamatorii intestinale, sindromul de colon iritabil, boala Crohn, migrenele, depresia, sindromul de oboseală cronică, sindromul de malabsorbţie, bolile autoimmune (tiroidita Hashimoto), fibromialgia, diabetul, hipotiroidismul sau dermatita atopică. Oricât de diferite par aceste afecţiuni, oricât de diferite ar fi simptomele şi tratamentul, ele apar mereu însoţite de inflamaţii cronice în organism.
Motivele pentru care inflamaţia cronică poate degenera în atât de multe afecţiuni sunt complexe. Pe scurt însă, explicaţia ar suna cam aşa: din cauza inflamaţiei din organism, glandele suprarenale (adrenale) încep să producă mai mult cortizol, care este necesar pentru a reduce inflamaţia. Efortul constant, susţinut, al acestor glande duce într-un final la epuizarea suprarenală, ceeea ce înseamnă automat şi epuizarea progresivă a fizicului şi psihicului, plus declanşarea diferitelor boli.
Dieta poate declanşa inflamaţie cronică
Cu alte cuvinte, inflamaţia cronică se poate traduce printr-o listă lungă de afecţiuni al căror tratament gravitează încă, pe scară largă, în jurul tratării simptomatice, fără abordarea cauzelor.
Iar specialiştii atrag atenţia că alimentele, respectiv alergiile alimentare ascunse, pot deveni în anumite condiții unul dintre cele mai importante motive (nu singurul însă) pentru declanșarea sau menținerea inflamației cronice. Şi, în consecință, pentru declanșarea și perpetuarea unor simptome cronice. Acest lucru se aplică chiar mai mult atunci când medicul poate exclude alte cauze, cum ar fi infecţiile bacteriene sau virale.
Ce sunt alergiile întârziate şi de ce apar
Alergiile întârziate apar atunci când bariera intestinală este deteriorată, acest lucru permiţând unor alimente incorect metabolizate să treacă în sânge. Situaţie în care sistemul imunitar contraatacă, prin producerea de anticorpi de tip IgG. Aceştia se ataşează la proteinele alimentare şi formează complexe imune, care se răspândesc în organism şi sunt depuse în diverse ţesuturi, pentru a fi mai apoi distruse de celule speciale. Astfel, în organism se elibereză radicali liberi agresivi și alte substanțe a căror acţiune duce în timp la apariția unei inflamaţii cronice. Legătura dintre anumite afecţiuni şi alergiile ascunse
Faptul că unele boli cronice au legătură cu alergiile alimentare imunologice nu este un lucru nou descoperit. De exemplu, migrenele au fost asociate cu alergiile de tip III încă din 1930. Un studiu din acel an pe 55 de pacienţi care sufereau de migrene cronice a atras atenţia asupra dispariţiei simptomelor la 29 dintre ei şi ameliorarea simptomelor la alţi 21, în urma unei diete speciale. De atunci, alte studii au ajuns la aceleaşi concluzii.
Şi sindromul de colon iritabil a fost cercetat din prisma alergiilor alimentare întârziate iar rezultatele au fost asemănătoare. O bună parte din pacienţii studiaţi (circa 50%) au scăpat de simptome în urma unei diete restrictive.
Astfel de studii au cuprins toate afecţiunile menţionate la început. O mare parte a pacienţilor au scăpat de simptome în momentul în care au eliminat din dietă alimentele pe care organismul lor nu le putea tolera.
Ceea ce dovedeşte, spun medicii, cât de important este să fie luate în calcul şi alergiile ascunse atunci când se pune un diagnostic sau când se recomandă un tratament.
Alimentaţia, ADHD şi autismul
Mai mult, se pare că printre bolile ce pot fi legate de alergiile alimentare imunologice sunt şi autismul şi ADHD. Iar asta nu pentru că alergiile ascunse ar cauza aceste afecţiuni, ci pentru că o dietă potrivită poate ameliora simptomele. „Autismul şi ADHD sunt boli a căror origine nu este complet cunoscută, cel puţin nu încă. Iar medicina modernă nu a reuşit să afle un tratament. Aşa că tot ce se poate face este să se găsească abordări terapeutice care să amelioreze simptomele. Iar în cadrul acestor abordări, dietele ocupă un loc foarte important!”, explică Dr. Gabriela Ion, medic primar pediatru.
Cum descoperi alergiile
Spuneam că alergiile ascunse au fost asociate cu unele boli încă din anii 1930. Pe atunci însă, pacienţii studiaţi erau obligaţi să aibă o dietă extrem de restrictivă. Doar carne de miel şi pere, de exemplu, pentru mai multe zile, chiar săptămâni. Apoi, câte un singur aliment adăugat în dietă şi iar câteva zile de aşteptare, pentru a vedea dacă simptomele reapar. Şi tot aşa.
Acum, din fericire, această abordare este depăşită, odată cu apariţia testelor de sânge specifice care pot spune exact care sunt alimentele la care organismul este intolerant. Pentru că a avea o dietă bazată doar pe un singur aliment – apoi pe două, trei şi tot aşa – este nu doar incredibil de dificil, dar şi nesănătos pentru organism. În schimb, testul de sânge ImuPro300, de exemplu, poate testa dintr-un foc 271 de alimente sau componente alimentare, prin dozarea concentrațiilor de anticorpi IgG dezvoltați specific la alimente. Iar astfel, dacă ai într-adevăr o alergie ascunsă la ceva, poţi elimina din dietă doar alimentele incriminate. Iar partea bună este că, de multe ori, nu trebuie să le elimini pentru totdeauna. Ci doar temporar, între 2 şi 12 luni, în funcţie de gravitatea intoleranţei. În plus, rezultatele testului ImuPro300 vin însoţite şi de un plan de dietă individual.
