Alergiile ascunse: când mâncarea sănătoasă îţi face rău (P)

Andreea Popa
alergiile-ascunse-totul-despre-mame

Unele alimente, considerate în general a fi sănătoase, pot avea în cazul multor persoane efecte nedorite asupra organismului

Există tot mai multe dovezi care arată că intoleranţele alimentare imunologice (alergiile ascunse) sunt mai frecvente decât se credea şi că impactul negativ pe care îl au asupra sănătăţii este semnificativ.

Ai auzit cu siguranţă despre alergiile alimentare. Despre persoane cu manifestări acute, ce pot ajunge până la şoc anafilactic, imediat după ingerarea unui anumit aliment. Există însă şi un alt tip de alergii, care nu se manifestă nici imediat şi nici atât de grav, dar care pe termen lung îşi pun amprenta asupra sănătăţii tale. Este vorba despre alergiile ascunse, numite şi alergii întârziate, alergii de tip III sau intoleranţe alimentare imunologice.

„În prezent, cauzele multora dintre afecţiunile cronice nu sunt încă clare. Este clar însă că multe dintre aceste boli implică procese inflamatorii cronice. Iar potrivit dezbaterilor ştiinţifice curente, aceste procese inflamatorii pot fi cauzate inclusiv de anumite alimente. Nu doar adulţii, ci şi copiii pot să sufere de alergii ascunse, orice problemă a mamei cu intoleranțele alimentare fiind pasată copilului ei”, explică Dr. Gabriela Ion, medic primar pediatru.

Care este însă diferenţa dintre alergiile alimentare „clasice” (de tip I) şi cele ascunse? În primul rând, sunt două condiții diferite, deci şi cauzele sunt diferite, la fel şi simptomele.

Alergiile de tip I

O alergie alimentară de tip I este o reacție exagerată a sistemului imunitar la un anumit aliment. Simptomele alergice (precum umflarea buzelor şi a gâtului, dispnee, erupţii pe piele etc) apar de obicei în doar câteva minute, cel mult două ore, şi sunt potenţial fatale. Corpul răspunde ca şi cum ar fi sub asediu, eliberând anticorpi de tip IgE care vor lupta cu alergenul în cauză, alergen care pentru multe alte persoane este de fapt inofensiv. Cele mai comune alimente care pot declanşa reacţii alergice sunt alunele, crustaceele și laptele. Circa 1-2% dintre adulţi sunt alergici la un anumit aliment.

Alergiile de tip III

Pe de altă parte, intoleranţele alimentare imunologice sunt mult mai comune, dar şi mult mai subtile, deci mai greu de detectat fără analize specifice. În prezent se estimează că circa 45% dintre persoane prezintă intoleranță la un aliment sau la un aditiv alimentar. Din păcate, majoritatea celor afectați nu știu că o asemenea intoleranță există.

Dar de ce sunt atât de dificil de diagnosticat aceste alergii întârziate? Din trei motive. Unul ar fi că simptomele apar mult mai târziu comparativ cu cele ale unei alergii de tip I. Adică între trei ore şi trei zile de la ingerarea alimentului responsabil. Astfel, este practic imposibil de asociat un aliment cu un anumit simptom cronic.

Un alt motiv ar fi că simptomele sunt mult mai vagi. Dacă unei persoane cu alergie de tip I i se umflă gâtul, de exemplu, o persoană cu alergie întârziată poate avea doar simptome precum flatulenţă, constipaţie, diaree, colon iritabil, variaţii mari de greutate, obezitate, dureri persistente de cap, migrene, dureri articulare, oboseală frecventă după mese. Deci probleme al căror tratament gravitează încă, pe scară largă, în jurul tratării simptomatice, fără abordarea cauzelor.

Un alt treilea motiv ar fi că nu multă lume se gândeşte că poate fi alergică la un aliment considerat sănătos. Cum ar fi roşiile, de exemplu. Totuşi, există persoane al căror organism nu poate tolera proteina din roşii, iar astfel apare un răspuns inflamator care, în timp, poate duce la cronicizarea unor afecţiuni. Deci cu toate că, pe moment, alergiile ascunse nu au efecte dramatice asupra sănătăţii, pe termen lung îşi spun cuvântul.

De ce apar alergiile întârziate

Alergiile întârziate sunt reacții anormale ale organismului la proteinele din alimente şi apar atunci când bariera intestinală este deteriorată de obiceiuri alimentare dezechilibrate, stres, factori din mediul înconjurător, medicamente, alcool, infecţii intestinale sau prezenţa unor toxine. În mod normal, bariera intestinală identifică alimentele şi componentele acestora ca fiind inofensive. Însă atunci când această barieră este deteriorată, celulele intestinului nu mai tratează alimentele ca fiind inofensive iar sistemul imunitar contraatacă prin producerea de anticorpi de tip IgG (supranumiţi şi „a doua linie de apărare a sistemului imunitar”).

„Anticorpii IgG se ataşează la proteinele alimentare, formând aşa-numitele complexe imune. Complexele imune formate în tubul digestiv se răspândesc în tot organismul prin sânge şi sunt depuse în diverse ţesuturi, pentru a fi mai apoi distruse de celule speciale. Astfel, în organism se elibereză radicali liberi agresivi și alte substanțe care pot produce leziuni celulare și reacții inflamatorii locale. Prin nerecunoaşterea factorului declanşator real, adică alimentele, și prin neîndepărtarea lui, leziunile NU pot fi reparate. Rezultatul este apariția unei inflamaţii cronice”, explică medicul pediatru.

Iar inflamația cronică este una dintre principalele caracteristici ale bolilor cronice. Dintre acestea, Dr. Gabriela Ion aminteşte de boala Crohn, sindromul de colon iritabil, deficienţa cronică de fier, obezitatea, diabetul, hipotiroidismul, afecţiunile articulare, bolile autoimune, astmul şi rinitele non-infecţioase, anxietatea, depresia, dermatitele atopice, eczemele sau psoriazisul.

Diagnostic şi tratament pentru alergiile ascunse

În cazul alergiilor ascunse, tratamentul antiinflamator începe cu dieta. Respectiv cu evitarea temporară (între trei şi 12 luni) a alimentelor care declanşează reacţii inflamatorii IgG mediate.

Cum ştii însă care sunt alimentele care îţi fac rău? Având în vedere simptomele şi declanşarea lor întârziată, acest lucru este aproape imposibil fără nişte teste specifice de sânge. Testele ImuPro, de exemplu, dezvoltate în Germania de compania R-Biopharm, determină exact alimentele la care organismul nu este tolerant, prin indentificarea şi dozarea concentrațiilor de anticorpi IgG dezvoltați specific la alimente.

Astfel, testarea poate fi oportună nu doar în cazul în care suferi de vreuna dintre afecţiunile menţionate anterior, ci şi ca prevenţie. Indiferent că este vorba despre menținerea greutății corporale optime sau despre îmbunătățirea stării generale de sănătate.

În plus, Dr. Gabriela Ion atrage atenţia că testarea este utilă şi în cazul unei sarcini, deoarece anticorpii IgG pot traversa placenta sau pot ajunge în laptele matern, deci alergiile asunse se pot transmite foarte ușor de la mamă la copil.

Dacă bănuiești că ai o alergie ascunsă, află AICI ce pași trebuie să urmezi pentru a afla exact care este alimentul sau care sunt alimentele problemă, pentru a reduce sau a chiar a elimina simptomele supărătoare.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa