Familiile sunt sala de antrenament unde învățăm ce înseamnă iertarea. La un moment dat, vei reuși să-i ierți pe cei din familia ta pentru toată încrengătură ciudată în care ai crescut, iar când vei ajunge să faci asta, vei învăța de fapt să ierți pe oricine. Imposibilitatea de a ierta pe cineva poate fi comparată cu acțiunea de a bea otravă de șobolani și a te aștepta ca șobolanii să moară. (Anne Lamott)
Dr. Laura Markham – în anumite momente este greu să iubești
Atunci când te superi pe copilul tău, intri în mod automat în starea de luptă sau în cea de fugă. În acele momente este greu să iubești necondiționat pe cineva. Desigur, copilul tău s-ar putea să aibă nevoie în acel moment de o limită clară, însă vei reuși să faci ceea ce ți-ai propus mult mai ușor dacă nu îl vei vedea ca pe un dușman în aceste clipe.
Volumul “Părinți liniștiți, copii fericiți – Cum să înlocuim țipetele cu conectarea”, de Dr. Laura Markham, este disponibil aici.
De multe ori, crezi că din vina copilului intri în aceste stări. Dar te întrebi vreodată când și-au factorii declanșatori locul în psihicul tău? Exact – în timpul propriei copilării. Îți aparțin și viața îi va activa de fiecare dată. Până când te vindeci.
Dacă vrei să îți vindeci inima, vindecă rănile vechi – Dr. Laura Markham
Este dificil să iubești necondiționat în momentul în care o parte a inimii noastre este închisă în spatele gratiilor furiei sau resentimentelor. Dacă vrei să-ți eliberezi inima, pentru a avea acces la toată iubirea posibilă, va trebui să vindeci rănile vechi.
Îți recomandăm un alt articol excelent și foarte util: Cum să nu ţipi la copii când ai o zi proastă
Cei mai mulți dintre noi nu am avut parte de o copilărie perfectă. Poate că și ție ți s-a transmis mesajul că nu ești destul de bun. Că ești prea furios, prea egoist, prea leneș, prea nepăsător, prea… copilăros? Părinții noștri, deși bine intenționați, erau produsele epocii lor, drept pentru care cei mai mulți dintre noi nu am primit mesajul că suntem iubiți pe de-a întregul, cu toate imprefecțiunile noastre, de altfel atât de umane.
Lasă furia la o parte
Acum – și aceasta este partea cea mai grea – este timpul să lași furia la o parte. Nu îți cere nimeni să ierți pe oricine te-a rănit. De fapt, nu este nevoie nici să mai vorbești vreodată cu persoanele acelea. Dar această transformare nu le privește pe ele.
Această transformare te privește pe tine. Pentru că, după cum spune Anne Lamott, otrava de șobolani băută de tine nu poate răni șobolanii. Resentimenele ne otrăvesc inimile și ne împiedică să ne simțim iubiți.
Mai rău, furia ne împiedică să iubim așa cum am vrea. Aceasta schimbă modul în care relaționezi cu copilul tău, chiar și atunci când nu îți dai seama. Te oprește să fii părintele care vrei să devii, mama pe care o merită copill tău.
Dr. Laura Markham – furia acoperă durerea
Este ușor să rămâi supărată. O merită până la urmă, nu? Și chiar dacă vrem să trecem peste momentul acesta, este dificil pentru cele mai multe dintre noi. În clipa în care vrei să faci asta, copilul rănit din fiecare dintre noi țipă de durere. Pentru a masca durerea, rămânem furioase. Dar acest lucru ne rănește pe noi și pe copiii noștri. Lăsându-ți copilăria să îți determine nivelul de fericire este ca și cum i-ai permite chelnerului să-ți mănânce cina.
Citește și acest articol excelent semnat de dr. Laura Markham: 10 obiceiuri prin care să-ţi întăreşti relaţia cu copilul tău.
Însă uite care este secretul! Nu este vorba despre iertare propriu-zisă. Modul în care poți trece peste furie nu este împăcarea cu oricine ți-a greșit până acum. Secretul stă în a fi dispusă să accepți că ceea ce s-a întâmplat a avut loc cu adevărat și să permiți durerii să iasă la suprafață, chiar dacă fiecare parte a corpului tău strigă „NU!”. Permite-ți să plângi și să-ți regăsești liniștea. După cum spune Oprah, iertarea înseamnă să renunți la speranța că trecutul ar fi putut fi altfel. Odată ce te vindeci, nu va trebui să te mai raportezi la furie. Și să bei otravă de șobolani.
Cum poți să ierți:
1. Regăsește copilul din tine și ajută-l să accepte durerea. Apelează la toată compasiunea ta și îmbrățișează-l. Acceptă adevărul tău. „M-am simțit neprotejat, neapreciată, neiubită, rănită.” Orice ți se potrivește. Permite-ți să simți durerea. Iubește-te. Odată ce lași durerea să fie simțită – în propria îmbrățișare iubitoare – nu va trebui să o acoperi cu furie. În funcție de gravitatea rănilor tale, s-ar putea să ai nevoie de un „martor” iubitor alături de tine.
După ce ai reușit să treci de primul pas, iar rănile nu mai sunt atât de grave – procesul poate dura câteva luni – vei găsi un moment în care te vei simți mai puternică și vei trece la cel de-al doilea pas.
2. Plasează sentimentele într-un context. Acum ia în considerare un copil diferit din interiorul tau. Cel care a crescut pentru a deveni părinte. Conștientizează ce s-a întâmplat cu acel copil. Ce l-a rănit? Ce l-a facut să aibă o inimă rece?
Nu spun că ceea ce s-a li întâmplat părinților tăi justifică faptul că te-au rănit. Încearcă dor să observi: au avut o copilărie perfectă? Părinții tău sau orice alte persoane care te-au rănit nu s-au născut cu dorința de a face pe cineva să sufere. Ei sunt, pur și simplu, oameni care la rândul lor au fost răniți și poate că nu au fost la fel de curajoși ca tine. Tu vrei să-ți asumi responsabilitatea, așa că durerea lor s-a revărsat asupra ta.
Ai dreptul să fii supărată. Dar, chiar dacă te-au dezamăgit în moduri în care mulți dintre noi le-ar considera de neiertat, au fost ei înșiși răniți. Nu este obligatoriu să-i ierți. Dar, dacă vei observa și rănile lor, îți va fi mai ușor să treci mai departe. Amintește-ți că acest lucru nu este în beneficiul lor, ci al tău.
3. Treci mai departe. Exprimă-ți dorința și intenția de a merge mai departe cu vindecarea. S-ar putea să spui uneori „Ce ai făcut nu a fost bine. Fiecare copil merită mai mult. Eu meritam mai mult. Vreau să trec mai departe. Te rog, ajută-mă să-mi vindec rănile. Mulțumesc!”
Dr. Laura Markham – mecanisme de apărare împotriva durerii
S-ar putea sa trebuiască să faci asta mai mult decât o singură dată, dar te vei simți mai bine. Crezi că ai nevoie să formulezi procesul ca pe un strigăt de ajutor? Nu. S-ar putea să găsești rezolvarea în inima ta. Dar cei mai mulți dintre noi au nevoie de puțin ajutor de la o sursă mai profundă de vindecare, chiar dacă vedem sursa în interiorul sau în jurul nostru. Iar când cerem ajutorul, facem loc și pentru grație.
Ți-e prea greu să mergi mai departe? Cu toții am trecut prin asta. E un mecanism de apărare împotriva durerii. Furia ține durerea la distanță – dar durerea se adună în inima ta.
Copyright © 2015 Dr. Laura Markham, traducere de Iulia Mirică cu permisiunea autorului. Articolul original a apărut aici.
