De ce stăm atât de mult pe Facebook?

Adriana Moscu
de-ce-stam-pe-facebook-totul-despre-mame

Comentăm, apreciem, dezaprobăm, ne încântăm, ne enervăm, dar întotdeauna revenim. De ce stăm atât de mult pe Facebook?

Dacă în urmă cu 10-20 de ani se mai întâmpla să uiți mâncarea pe foc absorbită de intriga vreunei telenovele, acum sunt mari șanse să se întâmple asta din cauza că mergi din click în clik pe Facebook, iar timpul trece fără să îți mai dai seama.

Cu doar câteva zile în urmă, o colegă – de altfel, o doamnă cu o vârstă și preocupări respectabile – se plângea (unde altfel, decât pe Facebook?!), că a pierdut autobuzul pe care îl așteptase 20 de minute în stație, pe o vreme câinoasă, pentru că tocmai posta un comentariu. Colega mea, haioasă din fire, făcea haz de necaz și se autoironiza, dar, lăsând gluma la o parte, uneori, ce-i mult, strică.

Citește și:  Ce poze cu copiii tăi să nu postezi niciodată în social media

Este motivul pentru care specialiștii s-au grăbit să analizeze fenomenul și să încerce să găsească răspunsuri la întrebarea care stă pe buzele tuturor: Ce ne fascinează atât de tare la Facebook?

Ne pierdem într-o mare de informație

Mâna sus cine se recunoaște în profilul următor: de câte ori intri pe Facebook în dorința de a căuta o informație specifică sau a salva un link pentru a-l citi mai târziu, când ai un pic de timp liber, te trezești că verifici propriile notificări, că navighezi apoi de la un comentariu la altul, dai două, trei sau patru replici, apoi verifici cine ți-a răspuns, mai dai o replică și sfârșești prin a petrece mult mai mult timp pe rețeaua de socializare decât ți-ai propus. Mai mult, habar nu mai ai cu ce intenție intraseși pe Facebook.

Ei bine, specialiștii spun că nu este nimic întâmplător în comportamentul tău de internaut care socializează. De ce ne place pe Facebook atât de mult? Pentru că stimulează centrii plăcerii din creier, spun experții! Așadar, ce se petrece cu sinapsele noastre când suntem activi pe social media? Un studiu recent a descoperit o legătură puternică între Facebook și centrul nervos care se ocupă cu recompensele, numit nucleus accumbens. Această zonă a creierului procesează senzațiile în urma cărora ne simțim recompensați, cum ar fi momentele în care avem un contact intim plăcut, în care mâncăm ceva delicios, primim bani sau – atenție! – acceptare socială. Când ne bucurăm de feedback pozitiv pe Facebook, simțim instantaneu o senzație de beatitudine la nivel senzorial. Și, ca într-un cerc vicios, cu cât avem o activitate mai intensă pe Facebook, cu atât ne simțim mai recompensați.

Un alt studiu arată că pupilele ni se dilată atunci când căutăm febril pe contul nostru de Facebook, să vedem câte aprecieri am primit la comentariile pe care le-am postat. Te cuprinde dintr-o dată o stare de bine, senzația pe care o resimți atunci când ești pe deplin fericită că faci parte dintr-un nou proiect sau ți-ai însușit o nouă îndeletnicire.

De ce dăm “like”

“Like” sau “Îmi place” este felul prin care oferim feedback pozitiv sau prin care ne exprimăm empatia față de persoane sau lucruri. Pot să-ți placă unele comentarii făcute de prietenii tăi, sau anumite pagini cu un conținut care este de interes pentru tine.

Pew Research Center a intervievat mii de americani cu privire la viața lor din social media și a descoperit că 44% dintre utilizatorii de Facebook au dat “like” postărilor prietenilor virtuali cel puțin o dată pe zi, în timp ce 29% dintre ei fac asta de mai multe ori pe zi.

De ce ne plac anumite lucruri, iar altele ne lasă indiferenți? Este o rețetă care atrage după sine “like”-uri? Elan Morgan a făcut un experiment: timp de două săptămâni, nu a mai dat like niciunei postări de pe Facebook. “Butonul de like este semnul mut pe care îl faci într-o cameră ticsită de oameni. Este cel mai la îndemână substitut pentru a arăta că ești de acord cu ceva anume. Când am încetat să-l mai folosesc, m-am simțit de parcă aș fi fost vinovată, de parcă lipsa like-ului meu ar fi însemnat că dezaprob o postare sau că nu mă interesează. Butonul de like m-a salvat de o mulțime de comentarii, pentru că însuma, cumva, tot ce simțeam vizavi de postarea pe care o apreciam.”

Citește și: Vocea ta: Nuditatea copiilor pe Facebook, normalitate sau inconştienţă?

“Like” suntem noi înșine

De fapt, la o privire mai atentă, acest buton magic spune foarte multe despre noi, despre gusturile și preocupările noastre. Când apăsăm “like”, afirmăm ceva despre noi, chiar dacă nu realizăm asta. Într-un studiu la care au participat 58.000 de persoane care au aprobat, prin intermediul unei aplicații, ca “Like”-urile lor să fie făcute publice, s-a demonstrat că, dacă cineva ar avea acces și ar studia algoritmul prin care dăm “Like”, ne-ar putea prezice etnia, naționalitatea, genul, preferințele sexuale și înclinațiile politice în proporție de până la 95%.

“Like” și componenta comercială

Totuși, nu întotdeauna o apreciere virtuală înseamnă și o empatie autentică. Potrivit unui studiu, “like”-urile oferite anumitor branduri vânează, de fapt, cupoane de reducere și alte stimulente materiale.

Bineînțeles că Facebook nu este doar despre prietenie și empatie, ci și despre manipulare în masă. Depinde doar de noi cât de autentici și de etici sau limpezi la minte rămânem într-un mediu virtual cu o influență reală asupra vieților noastre, ale tuturor.

Tu cât timp petrecei pe Facebook și ce cauți de cele mai multe ori?

Citește și:
Fara social media în casă la Kate Winslet!
Cum a devenit Mark Zuckerberg părintele clasic de pe Facebook
Episodul 112: Nu cred în fericirea de pe Facebook

 

Te-ar mai putea interesa