Psihologul Irina Ţepuru, președintele Asociației Române de Psihoterapie prin Dans și Mișcare şi creator al cursului de Parenting fluid, ne spune mai multe despre acest concept şi beneficiile lui.
Ca psiholog, și apoi ca psihoterapeut, am făcut peste 300 de ore de analiză personală sau de dezvoltare personală, individuală și de grup. În plus, lucrez cu familii din 2003. Ar fi trebuit sa fiu un părinte extraterestru, cu reacții perfecte, cu un copil perfect într-o familie perfectă.
Dar, așa cum li se întâmplă și părinților care ajung în cabinetul meu, practica nu seamănă cu teoria. E adevărat ca informarea este vitală și este adevărat că părinții noștri au făcut și greșeli din pură neștiință. Totuși, realitatea este că purtăm adânc în noi experiențele modului în care am fost crescuți de părinţii noştri.
Eu spun că am în interior o vrăjitoare nesuferită, pe care fetița mea a numit-o ”mai degrabă țață ” 🙂 , ce se arată când sunt obosită, când ea mă ignoră sau când o cred în pericol. Deși știu informația, deși am văzut efectele în alte familii, uneori pierd controlul și ies de pe traseu. În terapia mea, am învățat să am compasiune și față de mine, să am puterea de a recunoaște adevărul, greșeala, și să mă strădui să fac mai bine.
Fiindcă știm că este nevoie să simți pe propria piele noi strategii, să fii ghidat către ceea ce ți se potrivește, să fii susținut în perioadele de probă, să verifici cu cineva eficiența ideilor în cazul tău, am hotărât să ieșim din cabinet și să ajungem la oameni propunând o discuție ce sintetizează informații teoretice, cercetări de ultimă oră și ani mulți de experiență în adaptarea creativă a ceea ce se știe că merge la cazuri unice.
Parentingul fluid se bazează pe experiența faptului că facem parenting oricum; instruiţi sau nu, tot trebuie să luăm decizii, să relaționăm, să educăm. Fluid – fiindcă atunci când ne blocăm în strategii care nu merg, în propriile limite, în așteptările celorlalți, nu ne este bine, nu creștem, nu suntem mulțumiți. Avem nevoie să ne mișcăm pe acest continuum între pozitiv și negativ, e important să tolerăm momentele de blocaj, să savurăm reușitele și să trăim tot ceea ce simțim între acestea.
Te-ai întrebat vreodată ce ascunde expresia ”comunicăm dincolo de cuvinte”? Ai crezut că vorbele urmate de gesturi și înfățișare sunt singurele pârghii de comunicare pe care le avem? Știi cum să te conectezi cu copilul tău? Răspunsurile la aceste întrebări și despre comunicarea dincolo de cuvinte afli din prezentarea Parenting Fluid susținută de psihoterapeutul Diana Vasile și psihologul Irina Țepuru, pe 16 decembrie, de la ora 18.30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Înscrierile sunt gratuite și se pot face aici: https://goo.gl/iYgr5V
Există câteva coordonate centrale ale propunerii pe care o lansăm:
1. Creativitatea
În dicţionar, creativitatea este definita drept capacitatea de a fi creator, de a produce valoare, putere creativă. Pentru noi este evident că avem nevoie să o recuperăm sau să o creștem. Felul în care a trăit maternitatea o prietenă, cum și-a ajutat copilul să doarmă singur, cum gestionează colega de serviciu relația copilului ei cu școala, cum se întâmplă lucrurile în familia vecinilor – cu toții știm că de cele mai multe ori toate astea nu se potrivesc și la noi.
Noi suntem un creuzet unde amestecăm, combinăm ingrediente precum cărți, cursuri, experiențe auzite, intuiții proprii, amintiri din trecut și altele. Avem nevoie să credem în capacitatea noastră de a alchimiza totul și de a găsi soluția cea mai potrivită pentru noi în acel moment. De asemenea, trebuie să avem puterea de a schimba ingrediente, de a căuta unele noi, dacă soluția nu este cea mai bună sau dacă nu mai merge după un timp.
2. Memoria corporală
În corpul nostru se păstrează toate experiențele pe care le-am trăit de la concepție și până în prezent. De exemplu, mersul pe bicicletă rămâne undeva marcat în corpul și în creierul nostru, chiar dacă nu mai mergem efectiv cu bicicleta de mulți ani.
Tot așa rămân gravate experiențele primelor relații, ceea ce am trăit în legătură cu iubirea, atingerea, alegerea, răbdarea etc. Toate acestea pot fi latente mult timp, iar propriul copil le poate scoate automat din amorțire, tot așa cum o bicicletă îți reactivează abilitatea de a o mânui.
La fel, așa cum corpul păstrează cicatricile unor răni vechi, păstrează și amintirile fricilor, durerilor, dezamăgirilor, bucuriilor, entuziasmului… Este important să ne creăm o hartă a tot ceea ce purtăm, ca să știm la ce să ne așteptăm, unde sunt punctele tari, oportunitățile, dar și unde sunt cele slabe, amenințările.
3. Empatie chinestezică
După ce ne reconectăm cu tot ceea ce este în noi, putem folosi corpul pentru a intra în relații mai acordate, mai congruente. Capacitatea de a fi empatic, de a înțelege starea cuiva fără a fi nevoie să trăiești aceleași experiențe, este uneori greu de pus în practică.
Atunci când nu înțelegi motivul pentru care copilul tău are o criză de plâns, când simți că e un atac față de eforturile tale, este greu să fii empatic. Încercând să respiri, să-ți dai voie să simți în corp cum este să fii atât de agitat, speriat, furios, uiți pentru un timp de motivele raționale și te conectezi cu starea. Și înțelegi că nu e plăcută și că probabil copilului nu i se pare distractivă și nici nu o face ca să te rănească, ci vrea să exprime ceva, să descarce, să împartă cu tine o informație legată de trăirea lui.
4. Parentingul fluid
În relația părinte – copil există două ființe la fel de importante: părintele, cu nevoile lui, cu experiențele lui conștientizate sau nu, cu așteptările lui, cu emoțiile lui, cu stilul lui de a se mișca în lume; și copilul, cu nevoile lui, cu descoperirile, cu interesele, greșelile, reușitele lui.
Relația însăși contează și ea, împreună cu contextul social, economic, cultural, cu tonusul emoțional și influențele altor persoane, relații, informații.
Este nevoie să ne mișcăm printre toate fără să ne blocăm, să găsim ritmul potrivit nouă, să adăugăm experiențe să renunțăm la unele strategii.
Te-ai întrebat vreodată ce ascunde expresia ”comunicăm dincolo de cuvinte”? Ai crezut că vorbele urmate de gesturi și înfățișare sunt singurele pârghii de comunicare pe care le avem? Știi cum să te conectezi cu copilul tău? Răspunsurile la aceste întrebări și despre comunicarea dincolo de cuvinte afli din prezentarea Parenting Fluid susținută de psihoterapeutul Diana Vasile și psihologul Irina Țepuru, pe 16 decembrie, de la ora 18.30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Înscrierile sunt gratuite și se pot face aici: https://goo.gl/iYgr5V
