Dacă așteptăm să fim părinți perfecți, nu vom ajunge niciodată ”mami” și ”tati”!

Simina Bădică

Totul despre mame: Ce putem face pentru a deveni părinţii pe care ni-i dorim pentru copiii noştri?

Diana Frazzei: Literatura de parenting bazată pe informații validate științific merită consultată, dar mai mult pentru anumite jaloane și pentru inspirație, nu ca model de urmat întocmai. Avem la dispoziție atât de multe informații, încât putem fi copleșiți sau ne putem trezi ca ne este paralizată capacitatea de a lua decizii adecvate.

Ca să aflăm cum putem fi buni părinți e suficient să fim atenți la copiii noștri. Ei sunt singurii care ne pot arăta ce le trebuie cu adevărat în acel moment al vieții, în ce fel au nevoie de noi, cum le place să-i iubim. Rolul de „părinte” există numai în relație cu „copilul”, de aceea relația este cea care definește ce fel de părinți suntem – nu doar atributele noastre personale. De aceea este imposibil să existe o rețetă de „‘părinte bun” universal și de aceea este inutil să ne comparăm cu alți părinți sau se ne comparăm copiii cu alți copii.

Copilul comunică încă din primele clipe de viață cu noi și rolul nostru este să fim „pe fază” și să răspundem adecvat, păstrând o atitudine de acceptare și iubire în mod necondiționat. Comunicarea aceasta e ca un dans de atenție împărtășită între părinte și copil. Ea construiește în psihicul copilului o temelie de siguranță și stabilitate pe care se vor așeza toate celelalte elemente de educație și socializare. Baza aceasta va da rezistență interioară copilul tău în fața greutăților vieții.

Totul despre mame: Cum ne pregătim copiii să facă faţă traumelor pe care, inevitabil, le vor avea de depăşit la un moment sau altul al vieţii?

Diana Frazzei.: Ca să ne pregătim copiii să depășească situațiile dificile din viață, putem începe prin crearea bazei de siguranță despre care scriam mai sus. Pe aceasta putem continua să clădim reziliența, adică acea capacitate de a ne reveni cu bine din situații adverse. După ce am fost loviți la pământ să putem să ne ridicăm, să ne ștergem de praf, să ne dăm voie să fim triști şi să vărsăm o lacrimă, dar să putem continua să trăim mai departe la fel de bine ca și înainte.

Din fericire, reziliența se poate învăța la orice vârstă.  În practica mea privată am creat un model în care clădim „stâlpii de reziliență” la copii, la adulți și antrenăm și reziliența familiei. „Stâlpii de reziliență” sunt construiți din diverse „cărămizi” de aptitudini cum ar fi: să învățăm să ne calmăm emoțiile extreme în feluri sănătoase, să căutăm soluții și nu cauze, să fim deschiși la a vedea sensul mai înalt al experiențelor noastre, să folosim strategii pornind de la punctele noastre forte.

Un exemplu de antrenament pentru reziliență este să ne pregătim pentru eșec tot așa cum ne pregătim pentru succes. Una din certitudinile vieții este că nu vom reuși în toate. În biografia oricărei personalități de mare succes vom găsi și nenumărate înfrângeri. Însă tindem să uităm asta și avem o mare fobie să nu greșim, să nu fim depunctați, să nu ne facem de râs etc. Părinții și educatorii par că vizează în programe numai „reușita școlara” ca și cum aceasta e calea normală pentru elevi. Eșecul, notele mici sunt pentru copiii altora. Cu gândul la nirvana unei universități cu renume, uneori părinții își scutesc copiii de a se confrunta cu dificultăți precum note mici – părintele intervine la profesor, sau își ajută copilul la teme. Însă nereușitele sunt ocazii prețioase de a învăța pentru viață. Copilul trebuie încurajat să caute singur soluții, să își asume consecințele și să reflecteze constructiv la situație, răspunzându-și singur la întrebări: În ce fel s-a ajuns la criză? Ce aş putea face diferit pe viitor? De la cine aș putea cere ajutor sau susținere?

Ca părinți putem da exemplul personal: să nu catastrofizăm atunci când funcționăm suboptim, să nu acuzăm, ci să căutăm soluții, să fim dispuși să primim critici.

Vă urez tuturor succes în antrenamentul pentru eșec! Părinți perfecți nu există, nu uitați asta!

Despre cum să ne pregătim măcar puțin pentru a deveni ”părinți perfecți” vorbește și Robin Grille în cartea sa Parenting cu iubire – Descoperă-ți instinctul de părinte. 

 

Te-ar mai putea interesa