Cu siguranţă ai auzit frecvent vorbindu-se despre mindfulness si meditaţia de tip mindfulness. Ce înseamnă această tehnică, care sunt beneficiile ei şi cum poţi să o practici alături de copilul tău vei afla în rândurile de mai jos!
Copiii sunt sub o presiune mai mare decât oricând și au nevoie de tehnici de mindfulness adaptate lor. Comandă acum ”Copilul constient”, de Susan Kaiser Greenland, o carte revoluționara, ce îi învață pe părinți tehnici prin care vor contribui la relaxarea copiilor lor. Cartea este disponibilă AICI.
Conceptul de mindfulness se referă la abilitatea de a fi conştient de momentul prezent, de a fi prezent aici şi acum, fără nici un fel de judecăţi, critici sau aprecieri de valoare atât la adresa ta, cât şi la adresa altora. Pur şi simplu să stai şi să te observi, fără să îţi spui ceva de genul „Nu am dreptul să gândesc aşa!” sau „Ce fraier sunt!”.
Mai pe scurt, a fi mindful înseamnă a trăi în prezent, a fi profund conştient de asta şi a te accepta aşa cum eşti în această experienţă.
Mindfulness se referă la experienţa noastră încorporată: suntem în proces, suntem procesul şi suntem conştienţi de acest proces. Adică bei o cafea, eşti totalmente prins(ă) în această acţiune şi în acelaşi timp eşti conştient(ă) de tot ceea ce faci şi se întâmplă cu tine în acea secundă, fără gânduri despre viitor sau trecut.
Totodată, starea de mindfulness („plinătatea minţii”, s-ar traduce cuvânt cu cuvânt) presupune şi să fi conştient de corpul tău, să trăieşti conştient prezenţa acestuia. Această experienţă se numeşte bodyfulness (da, ar fi ceva de genul „plinătatea corpului”).
Ce câştigi prin mindfulness?
Practicarea mindfulnessului reduce stresul, creşte empatia, ajută la o gestionare eficientă a emoţiilor, precum şi la o concentrare mai bună. Tehnica ajută la disciplinarea atenţiei, putând avea efecte benefice în tulburările de deficit de atenţie.
O serie de studii au arătat că meditaţia de tip mindfulness reduce durerea fizică, ajută la îmbunătăţirea imaginii de sine, creşte stima de sine şi reduce simptomele depresiei şi anxietăţii.
De asemenea, prin starea de prezenţă „aici şi acum” sunt activate anumite zone ale creierului asociate cu starea de bine şi cu emoţiile pozitive.
La nivelul creierului, mindfulnessul ajută la crearea de noi reţele neuronale, ca răspuns la felul în care ne simţim, gândim, trăim, ne folosim corpul.
Copiii care practică mindfulnessul sunt mai optimişti, mai fericiţi şi capătă noi abilităţi de rezolvare a problemelor. Totodată li se diminuează tendințele agresive şi de hărţuire şi le creşte empatia.
La ce foloseşte starea de bodyfulness?
Această stare ajută la centrarea pe propria persoană şi pe momentul prezent. Dar bodyfulness ne pune în contact şi cu corpurile celorlalţi. Nu trebuie să uităm că suntem animale sociale, iar contactul social se face prin relaţii corp-la-corp. De asemenea, duce la creşterea empatiei şi întăreşte legăturile dintre oameni.
Bodyfulnessul poate fi cultivat prin activităţi care presupun disciplină, prezenţă şi control conştient al mişcării corpului, precum dansul sau terapia prin dans.
Mindfulness alături de copilul tău
Îţi prezentăm şi câteva modalităţi prin care îţi poţi învăţa copilul să practice starea de mindfulness:
Ascultă clopoţelul
Foloseşte-te de un clopoţel şi cere-i copilului să asculte, în tăcere, sunetul făcut de acesta. După ce sunetul nu se mai aude, spune-i să fie atent la toate zgomotele pe care le aude în jurul lui, timp de un minut. Pot să fie sunete din exterior sau din interiorul lui. Apoi roagă-l să îţi spună toate sunetele pe care le-a auzit. Exerciţiul poate fi făcut şi în grup, copiii urmând să îşi împărtăşească unii altora toate sunetele auzite
Miroase şi spune
Dă-i micuţului să miroasă ceva: o floare, o bucată de portocală sau o crenguţă de lavandă. Spune-i să închidă ochii şi să miroasă, concertându-se doar pe miros. Apoi discutaţi despre cum a fost, ce a simţit, ce imagini i-au trecut prin minte în timp ce mirosea.
Încordarea muşchilor
Pune copilul să stea întins pe podea cu ochii închişi. Apoi pune-l să îşi încordeze, rând pe rând diverşi muşchi din corp, începând de la cap şi până la tălpi. De exemplu, îi poţi solicita să încordeze fruntea, apoi obrajii, apoi gura, muşchii gâtului şi tot aşa. Apoi cere-i să îşi relaxeze muşchii, tot pe grupe, în ordinea în care i-a încordat. Acest exerciţiu îi ajută pe copii să înţeleagă ce înseamnă să fii prezent și conștient de propriul corp.
Bătăile inimii
Pune-l să sară în picioare timp de un minut. Cere-i apoi să se aşeze şi să îşi pună mâna în zona inimii. Apoi să închidă ochii şi să fie atent la bătăile inimii şi la respiraţie. Intreabă-l ce anume a observat la corpul lui.
Un exerciţiu de atingere
În timp ce copilul stă cu ochii închişi, dă-i un obiect pe care să îl atingă: o minge, o jucărie din pluş, o pietricică. Apoi întreabă-l cum se simte acel obiect la atingere şi cum se simte el la contactul cu acel obiect.
Jucăria care respiră
Pune copilul să stea întins pe podea. Apoi dă-i o jucărie (de preferat un pluş) pe care să o pună pe burtă. Cere-i să închidă ochii şi timp de un minut să respire în linişte. Copilul trebuie să fie atent la felul în care se mişcă jucăria pe burta lui în timp ce el respiră.
