Psiholog Florina Pop: „Multe mame bolnave de cancer se îngrijorează despre transmiterea genetică”

Cristina Călin, redactor-șef
psiholog florina pop
Cele mai mari griji ale femeilor depistate cu cancer sunt legate de copiii lor.

În 2020, în România, 20.275 de femei au fost diagnosticate cu un tip cancer genito-mamar. Dintre aceste tipuri de cancer, cancerul de sân are o pondere de 27,9%, urmat fiind de cancerul de col uterin 7,8%, cancerul de endometru 5,4% și cancerul ovarian 4,4%.

Am stat de vorbă cu psihologul Florina Pop despre ce înseamnă pentru o femeie un diagnostic atât de greu cum este cel de cancer și despre modul în care ea poate fi susținută de familie pentru a trece mai ușor peste șoc.

Totul despre mame: Cât de multă nevoie are nevoie de consiliere psihologică o femeie care primește un diagnostic dureros? Dar familia ei?

Psiholog Florina Pop: Haideți să ne imaginăm că primim fiecare dintre noi un diagnostic oncologic. Ce credeți că am simți? La ce ne-am gândi prima dată? Cum ar reacționa cei dragi? Familia? Prietenii?

Psihologul Florina Pop

Reacțiile pot fi diferite în funcție de interpretare, de vârstă, de antecedente medicale, de factorii medicali. Cu toate acestea a fi diagnosticat cu cancer reprezintă un eveniment major din viața oricărei persoane. Impactul este unul emoțional, comportamental, social, cognitiv și desigur, fizic.

Familia este principalul suport al femeilor cu cancer

În primele etape poate apărea supresia gândurilor și trăirilor (încercarea conștientă de a nu ne gândi la un anumit lucru ca strategie de  control  mental în situațiile  în  care  avem  ca  scop  evitarea  emoțiilor negative), iar gestionarea incertitudinii și lipsa controlului rămân provocări ce marchează perioada post diagnostic. Decizia de a apela la consiliere psihologică este a fiecăreia.

Știm din studii faptul că unul din doi pacienți oncologici suferă de distres semnificativ clinic la un moment dat pe parcursul traiectoriei oncologice. În cazul  cancerului mamar, conform studiilor între  25% și 56, 4% dintre femei suferă de distres semnificativ clinic, iar în situația cancerelor ginecologice calitatea vieții este mult mai afectată. Familia de cele mai multe ori nu știe cum să reacționeze, chiar dacă are cele mai bune intenții. Deseori, familia și prietenii sunt și ei șocați.

Partenerii bolnavilor de cancer suferă de depresie

Partenerii raportează nivele de depresie și distres între  25% și 30%. Sunt nevoiți să își asume un rol pentru care nu ne-a pregătit nimeni. Am întâlnit multe paciente care au spus că ”soțul a fost mult mai afectat decât mine” sau chiar dânsele au ales să nu spună părinților despre această problemă de sănătate.

Multe mame se îngrijorează despre transmiterea genetică și care ar ajuta să fie cea mai potrivită atitudine față de fiice lor/copiii lor. Există studii care arată că la pacientele cu patologie ginecologică adolescenții își doresc să știe măcar informațiile de bază referitoare la boala mamei. Cu toate acestea, familia rămâne prima linie de suport pentru pacientă. Într-un moment ca și cel al unui diagnostic oncologic este absolut normal să avem nevoie să fim ascultați, văzuți, să simțim că cineva are răbdare cu noi, iar prin întrebări ghidate ne face să ajungem la modalități de răspuns alternative mult mai sănătoase.

Totul despre mame: Care sunt cele mai mari temeri pe care le are o femeie care primește un diagnostic de cancer în afară de cea de moarte?

Psiholog Florina Pop: Temerile sunt diferite în funcție de etapele prin care trece o femeie diagnosticată cu o patologie malignă.  În momentul în care primește vestea, întrebările pe care și le adresează sunt legate de toate aspectele vieții, de la cui să spun prima dată? Cum să spun? Ce să fac ? La cine să apelez? Cum să gestionez situația cu copiii? Cum să fac cu locul de muncă? Cine se va ocupa de toate activitățile în timpul cât mă voi ocupa de boală?

De foarte multe ori am auzit ”am impresia că e un coșmar din care sper să mă trezesc mâine dimineață”, ”am aplelat la dvs. ca să știu ce să fac, îmi văd viața un haos, ce să le spun fetelor mele de 4 și 6 ani despre boală, cum să mă comport cu ele când voi face chimioterapie?” ? Și multe altele. Fiecare poveste e unică și merită prețuită.

Efectele nedorite ale tratamentelor chimioterapeutice

Etapa tratamentelor chimioterapeutice vine cu unul dintre cele mai nedorite efecte adverse, respectiv căderea părului,  percepută și trăită ca o pierdere. Fatigabilitatea (oboseala relaționată cancerului și tratamentelor sale) este de multe ori un simptom ce afectează calitatea vieții inclusiv în etapa posttratament oncologic.  Frica de recidivă a bolii rămâne și după remisie completă.

Temerile femeilor după ce primesc un diagnostic oncologic sunt legate de toate aspectele vieții, dar în funcție de provocările fiecărei etape de tratament se adaugă altele noi, unele se mai estompează, însă perioada bolii, a tratamentelor și cea post-tratament rămâne tot o perioadă ce înseamnă  rezolvare de probleme și readaptare continuă. Pot fi și multe situații în care pacientele să găsească și o parte bună în povestea oncologică.

Așteptările vis a vis de sine, de ceilalți să se flexibilizeze, să reușească să își prioritizeze altfel multe aspecte ale vieții și chiar să trăiască mult mai intens momentele fiecărei zile. Cancerul ne poate determina să privim din altă perspectivă întreaga noastră viaţă. Această boală ne determină să ne gândim la sensul vieţii şi să ne focalizăm pe ceea ce valorizăm sau ceea ce contează cu adevărat pentru fiecare dintre noi.

Totul despre mame: Ce pot face familia și prietenii pentru o persoană care a fost diagnosticată cu cancer?

Psiholog Florina Pop: Cancerul, prin însăși natura sa, ar putea produce multe oportunități pentru consolidarea relațiilor de familie sau dimpotrivă pentru dezvoltarea unei izolări sociale față de toți ceilalți membrii ai familiei.

Un prim pas ar fi ca familia și prietenii să își imagineze ce ar gândi și ce ar simți dacă s-ar afla în locul persoanei dragi diagnosticată cu cancer. Apoi să își amintească că este absolut normal să fie nevoie de o perioadă de timp pentru a se adapta la toate deciziile și schimbările care apar în viața unei persoane diagnosticate cu cancer.

A adresa întrebări despre ce anume își dorește celălalt este mai util decât a presupune sau a trasa lini exacte despre ce trebuie să facă și să gândească mereu. Dat fiind că boala oncologică de foarte multe ori poate însemna o boală cât zece boli e foarte important să își aloce timp pentru grija de sine tocmai pentru a avea puterea resurse fizice și emoționale și pentru cel drag afectat de cancer. Un alt aspect extrem de important este să își amintească faptul că adaptarea familiei la un diagnostic oncologic este un proces continuu cu multe etape critice.

Totul despre mame: Consilierea psihologică poate influența într-un mod pozitiv evoluția bolii?

Psiholog Florina Pop: Consilierea psihologică poate influența în mod pozitiv calitatea vieții atât în perioada etapelor de tratament cât și în perioada de supraviețuire.  Beneficiile pe care le regăsim în practica clinică și pe care literatura de specialitate le susține sunt relaționate cu reducerea distresului preoperator, reducerea distresului postoperator, facilitarea implicării pacienților în modalități de coping adaptative/sănătoase, diminuarea depresiei și a anxietății, reducerea poverii emoționale pentru pacient și familie și susținerea pacienților pe tot traseul de evoluție al bolii.

Totul despre mame: Se pot deconta prin asigurări serviciile psihologice în cancer?

Psiholog Florina Pop: Furnizarea de serviciilor de psihologie pentru persoanele diagnosticate şi tratate pentru cancer și/sau familiilor acestora reprezintă o componentă integrată a bunelor practici de îngrijire clinică. Societatea Internațională de Psiho-Oncologie (IPOS) militează ca îngrijirea  psiho-socială să devină un drept al omului. În 2016 a avut loc lansarea planului multi-anual de control al cancerului 2016-2020 unde pentru prima dată în țara noastră la capitolul de tratament a fost integrat suportul psiho-oncologic.  Din păcate acest plan integrat nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial.

Problema este mult mai complexă și deși domeniul este unul dificil, iar intervenția psiho-oncologică presupune o dezvoltare personală și formare profesională temeinică a specialistului, la ora actuală nu există cod COR și formare profesională acreditată în țara noastră pentru domeniul psiho-oncologiei.

Totul despre mame: Care sunt cele mai des întâlnite patologii din sfera afecțiunilor psihice sunt întâlnite la femeile cu cancer?

Psiholog Florina Pop: Știm că cele mai discutate patologii din sfera afecțiunilor psihice ce apar în patologia malignă sunt anxietatea și depresia. În primele etape anxietatea e mai crescută, însă simptomatologia depresivă e mult mai comună. Primul an de la diagnostic este cel mai riscant din punct de vedere psihologic, aceasta este perioada în care doamnele pot dezvolta probleme afective. În cazul  cancerului mamar, conform studiilor între  25% și 56, 4% dintre femei suferă de distres semnificativ, iar în situația cancerelor ginecologice calitatea vieții este mult mai afectată decât în patologia mamară.

Totul despre mame: Există o diferență între modul în care reacționează femeile și bărbații la un astfel de diagnostic?

Psiholog Florina Pop: Diagnosticul oncologic cuprinde multe localizări, de diferite stadii și grade, cu prognostic și impact diferit asupra calității vieții, dar și cu evoluții diferite. 

Există studii care arată că, în momentul în care bărbații și femeile trebuie să decidă cu privire la opțiunile de tratament, bărbații sunt mult mai analitici și concentrați pe date, în timp ce femeile sunt mai emoționale și aleg terapii mult mai agresive. Din practica clinică pot spune că intervenția psiho-oncologică a fost la fel de eficientă atât pentru bărbați cât și pentru femei.

De exemplu, îmi amintesc că am avut mulți pacienți cu cancere pulmonare, colo rectale, melanoame, cancere din zona ORL atât de gen masculin cât și feminin, dar că a fost aceeași complianță la suportul psihologic. Păstrez legătura cu mulți dintre pacienții cu care am lucrat și îi revăd de multe ori atunci când vin la controalele medicale.

Totul despre mame: Cât de important este să fie urmată consilierea psihologică și după vindecare?

Psiholog Florina Pop: Fără a nega faptul că a supraviețui cancerului înseamnă reclădirea tuturor domeniilor vieții, nu putem spune că, intervenția psihologică trebuie să existe și după vindecare. Depinde. Dacă vorbim despre o pacientă care a apelat sau i s-a recomandat și a acceptat suport psiho-oncologic încă din primele etape de tratament, iar planul terapeutic stabilit a inclus și prevenirea recăderilor din punct de vedere emoțional, atunci nu este necesar suportul psihologic după vindecare. Poate exista și situația în care o pacientă să fi apelat târziu la serviciile psihologice și să fie nevoie de suplimentarea ședințelor de intervenție psihologică. Mai există situația în care nu a prioritizat acest aspect în timpul tratamentelor oncologice, iar parte emoțională fi fost compensată de suportul familiei și cel social, iar abia după vindecare să găsească momentul oportun de a rescrie și integra în povestea de viață etapele oncologice. Pot apărea probleme legate de cuplu, copii, reintegrare socio-profesională pentru care o pacientă/un pacient să apeleze la suportul psihologic și după vindecare.

În perioada 1-8 martie au loc o serie de workshop-uri cu informații utile pentru pacienți, webminarii dedicate profesioniștilor din sănătate, testimoniale emoționante ale persoanelor care s-au confruntat cu un cancer din sfera genito-mamară vor putea fi urmărite online în perioada 1-8 martie 2021 în suita de evenimente din cadrul campaniei ”Povestea ta, de ziua noastră”. Reputați specialiști ginecologi, psihologi cu experiență în psihologia traiectoriei oncologice, nutriționiști și medici esteticieni vor furniza zilnic, în cadrul evenimentelor online, multe informații extrem de utile. Persoanele interesate se pot înscrie gratuit.

Prof. Dr. Patriciu Achimaș – Cadariu, Președintele Societății Române de Chirurgie și Ginecologie Oncologică, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, Dr. Dan Jinga,  Prof. Dr. Alexandru Blidaru, Psih. Dr.  Florina Pop sunt doar câțiva dintre specialiștii care vor vorbi la evenimentele din săptămâna 1-8 martie. Astfel, în cele 8 zile, se vor găsi informații și răspunsuri privind: comunicarea profesioniștilor din sănătate cu pacienta, probleme de diagnostic, mituri în nutriția pacientului oncologic, cancerele în sarcină și multe altele. Toate temele abordate, orarul și speakerii se regăsesc în AGENDA EVENIMENTULUI.   

Campania are ca obiectiv susținerea pacientelor pe tot parcursul bolii astfel încât ele să își poată dezvolta abilități de autoreglare emoțională pentru a face față bolii și traiectoriei acesteia (de la etapa de screening, diagnostic, tratament, remisie sau îngrijire paliativă). ”Povestea ta, de ziua noastră” a fost inițiată de Cătălina Dinu și are la bază experiența ei recentă.

”Am lansat această campanie pentru ca toate femeile să știe că această perioadă a tratamentului, a diagnosticului este o perioadă grea dar care va trece și că nu sunt singure. Îmi doresc ca, prin această campanie, femeile să aibă acces la informații de calitate, de la profesioniști în domeniu. Îmi doresc ca toate femeile să înțeleagă că prevenția și screeningul salvează vieți.”

-Cătălina Dinu, pacientă, inițiatoarea campaniei ”Povestea ta, de ziua noastră”

Îți recomandăm și

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa