Părinții care nu vor să se întoarcă la birou nici după pandemie

În România, munca de acasă nu este acceptată de foarte mulți angajatori. Pandemia nu a schimbat foarte mult percepția lor, însă majoritatea angajaților care au avut această șansă preferă să rămână la biroul de acasă.

Cristina Călin, redactor-șef
scris pe
Munca de acasa
Munca de acasă este mai ușoară cu copii mai mari

Au fost vremuri în care stăteam, uneori, și mai bine de 12 ore la birou. Îmi plăcea nu doar ce făceam, dar îmi plăcea și atmosfera. Câțiva ani mai târziu, când am devenit mamă pentru prima dată îmi imaginam că nu voi mai petrece atât de mult timp la birou, dar nu mă gândeam că, încet-încet, nu voi mai dori să merg deloc.

Înainte de martie 2020, când s-a declanșat și în România tot haosul produs de pandemia de coronavirus lucram într-un sistem hibrid. Aveam mai multe zile de mers la birou, dar puteam, în cazul în care voiam, să îmi desfășor activitatea de oriunde. Nu am nevoie decât de un laptop, un telefon și o conexiune la internet, la urma urmei. Și îmi plăcea această libertate de a alege, dorindu-mi să pot lucra de acasă cât mai mult.

Dar cum trebuie să avem grijă ce ne dorim pentru că s-ar putea să se întâmple, pandemia mi-a îndeplinit visul. Într-o zi ne-am strâns totul de pe birou și ne-am mutat cu toții prin bucătării sau alte colțuri ale casei pe unde am putut să ne încropim un spațiu de lucru.

Munca de acasă, cu doi copii școlari, între haos și fericire

Nu a fost ușor, pentru că alături de noi au rămas acasă și copiii care au fost nevoiți să se adapteze școlii online. La întreg procesul am participat și noi și a fost dificil indiferent că elevii noștri erau în clasele mici sau nu.

Am încercat toate variantele posibile de program. Prima idee a fost să lucrez mai mult noaptea pentru ca ziua să mă pot ocupa de copii. A mers o perioadă, dar ajunsesem atât de obosită încât simțeam că nu mai fac bine nimic. Copiii erau încântați pentru că făceam tot felul de lucruri împreună, pe care altminteri nu aveam cum, însă după prânz eu nu mai puteam funcționa ca un om normal. Eram pe pilot automat. Atunci am schimbat viziunea și am ales să muncesc exact ca atunci când mergeam la birou, în timpul zilei, în niște ore adaptate noii situații. A ținut o perioadă și varianta asta, până când mi-am dat seama că mă lua valul și uneori nu mă mai ridicam de la laptop decât să le pun masa și să îi ajut la teme. Mă prindea și miezul nopții lucrând.

Acum am ajuns la un echilibru. Am o listă cu ce am de făcut pentru job, în ordinea priorităților, lucrez după un program care ar putea părea haotic, uneori dimineața foarte devreme, alteori noaptea târziu, uneori de la 9 la 6, alteori 12 ore pe zi. Îmi fac programul în funcție de ce am de făcut pentru la birou, încercând să strecor și treburile casnice, teme, luatul copiilor de la școală și, în unele zile, și un somn de prânz de jumătate de oră.

Angajaților din România le este mai bine acasă

Nu m-aș mai întoarce la birou, oricât de greu este să lucrez de acasă, cu doi copii lângă mine și o casă de întreținut. Și nu sunt singura care simte asta. Conform unei cercetări realizate de Reveal Marketing Research, în octombrie 2020, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Nu doar flexibilitatea programului este menționată la avantaje. Potrivit aceluiași studiu aproape jumătate dintre românii care lucrează de acasă se bucură de faptul că nu mai petrec ore în șir în trafic. Totuși, nu toată lumea consideră un beneficiu faptul că lucrează de acasă. Unora li se pare că muncesc mult mai mult, alții simt că emoțional nu o duc prea bine. Ce reiese cert din cercetare este că aproape toți cei intervievați cred că sunt mult mai eficienți atunci când lucrează din confortul casei lor.

Părinții sunt mai obosiți, dar mai împliniți

Conform unui sondaj BestJobs realizat în iulie 2021, 61% dintre angajații părinți care lucrează de acasă spun că s-au adaptat și chiar pot să-și desfășoare bine activitatea în acest mod. Cu toate necazurile provocate de pandemie, părinții care au lucrat de acasă au câștigat ceva: echilibrul între viața profesională și cea de familie. Aceasta este părerea a 72% dintre cei intervievați. Totuși, un sfert dintre cei care au răspuns sondajului declară că se simt obosiți după acest efort prelungit de organizare, în timp ce 13% simt că în programul lor ar mai fi loc de îmbunătățiri.

Cu toate acestea, pentru 24% dintre părinții care lucrează de acasă, timpul cu copilul are prioritate chiar și dacă jobul are de suferit. Alți 35% simt că uneori iau din timpul alocat familiei pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu care solicită foarte multă energie.

Cu privire la munca de acasă, 81% dintre părinții respondenți sunt de părere că angajatorii ar trebui să ofere mai multe avantaje angajaților cu copii. Dacă ar avea posibilitatea să aleagă, 41% ar opta pentru program redus, măcar o zi pe săptămână, fără reducerea salariului. Pentru alți 26% ar fi important să primească prime mai mari cu ocazia sărbătorilor sau a zilelor copiilor. Alocarea de sarcini mai puține, programul flexibil sau un loc de muncă sigur i-ar face pe ceilalți părinți să se simtă mai confortabil în acest context.

România, țara cu angajatorii cei mai puțin flexibili

Cu toate acestea, România este țara din Europa în care companiile sunt cel mai puțin dispuse să își lase angajații să lucreze de acasă. Un studiu realizat în 2018 de către EUPAN (Rețeaua Europeană de Administrație Publică – www.eupan.eu ) în 17 țări și publicat de Ministerul pentru Serviciul Public din Austria („Noi modalități de lucru în administrația publică”) arată că flexibilitatea muncii în Europa variază între 2% și 40%, în funcție de țară, sector și ocupație. Sectorul administrației publice este al 3-lea ca flexibilitate, după IT și servicii financiare. Același studiu relevă că în Europa telemunca este preferată de angajați cu înaltă calificare, care ocupă deseori funcții manageriale. Dintre cei care preferă telemunca, o pondere mai mare o au femeile (57%).

Țările nordice erau cele care înainte de pandemie ofereau cele mai multe opțiuni pentru angajați, atât pentru cei din domeniu public, cât și pentru cei din privat. În România joburile de la stat nu aveau opțiunea de a lucra de acasă, iar în sectorul privat erau tentative timide de a încerca munca remote 1-2 zile pe săptămână.

Sub 1% dintre angajații din România lucrau de acasă înainte de pandemie

Telemunca, legiferată în România de doar 3 ani

Oricum, telemunca, așa cum este denumită în România munca în afara sediului companiei angajatoare a fost legiferată în România de Legea 81/2018. Este definită ca forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod voluntar, îndeplinește atribuțiile specifice funcției pe care o deține, în alt loc de muncă decât cel amenajat de angajator, cel puțin o zi pe lună, utilizând tehnologia informației și comunicațiilor. Telesalariatul are obligația de a-și stabili și organiza programul de lucru în acord cu angajatorul său, iar telemunca are caracter temporar.

Modificările recente aduse Legii telemuncii prin Ordonanța de Urgență nr.36/2021 flexibilizează relațiile de muncă la distanță prin utilizarea tehnologiei informației, astfel încât telemunca devine noua munca “de oriunde”. Programul de lucru al telesariatului se stabilește, de comun acord cu angajatorul, în conformitate cu prevederile contractului individual de muncă sau regulamentului intern.

La solicitarea angajatorului și doar cu acordul scris al telesariatului, acesta din urmă poate presta și muncă suplimentară. Munca suplimentară, similar proceselor clasice de muncă, poate fi prestată în telemuncă doar de către salariații cu normă întreagă. Verificarea activității salariatului se va face de către angajator prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă sau regulamentul intern.

Ce se întâmplă la nivel mondial în privința muncii de acasă?

Un raport Eurostat arată că, la nivel european, 12,3% dintre persoanele cu vârsta între 15 și 64 de ani lucrează de acasă, mai mult decât dublu față de ce se întâmpla în anii de dinainte de pandemie. Statistica arată că o pondere mai mare de femei (13,2%) lucrează de obicei de acasă, în comparație cu bărbații – 11,5%.

Aceleași tendințe în materie de muncă există și la nivel mondial. Un sondaj citat de CNN arată că, angajații care au lucrat de acasă în timpul pandemiei doresc ca lucrurile să rămână la fel. Pe de altă parte angajatorii nu sunt la fel de convinși că aceasta este direcția bună. Studiul citează un reprezentant al unei companii cu peste 350 de angajați din SUA care spune că își dorește ca toată lumea să se întoarcă la birou, având totuși în vedere un sistem hibrid de muncă.

Un alt exemplu este compania Google care a anunțat în august 2021 că ar putea să primească salarii diferite dacă vor face trecerea permanentă la munca de acasă, iar cei care sunt nevoiţi să facă o navetă îndelungată până la birou vor fi cei mai afectaţi, potrivit unor documente interne consultate de Reuters. Facebook şi Twitter au redus şi ei salariile pentru angajaţii care lucrează remote şi care s-au mutat în zone rezidenţiale mai accesibile, în timp ce companii mai mici precum Reddit şi Zillow au făcut trecerea la un model de plată dependent de locaţie, citând avantajele pe care le oferă acest model când vine vorba de angajarea, păstrarea şi diversitatea personalului. Multe dintre companiile din SUA și-au anunțat angajații că dacă vor să revină la birou vaccinarea este obligatorie.

Chiar și în timpul pandemiei, România a rămas cu unul dintre cele ma mici procente de angajați care lucrează remote

Care sunt previziunile legate de munca de acasă în România?

”Indiferent de motivele pe care angajatul/ angajatorul le are, munca de la distanță este aici ca să rămână”, ne spune Sorin Faur de la Academia de HR.

„Este un nivel superior de flexibilitate ce a fost câstigată odată cu pandemia de care societatea avea nevoie. Înainte de pandemie, munca de acasă era considerată beneficiu și încă unul greu de obținut. Fiecare companie și fiecare persoană/angajat își va căuta și găsi echilibru între a munci doar de la birou și a munci doar de acasă. Soluția care se prefigurează cel mai mult pentru viitor este o soluție hibrid. Pentru posturile care o permit va exista posibilitatea de a munci un număr de zile de acasă și un număr de zile la birou, din rațiuni de socializare și coeziune la nivel de echipe.”

Sorin Faur, Academia de HR

Sorin Faur spune că există posibilitatea că unele firme că aceste ca în zilele de luni și vineri să se lucreze de acasă, iar marți, miercuri și joi de la birou, dar că la fel de bine va fi posibil ca doar într-una dintre zile angajatul să trebuiască să meargă la sediul companiei. Important va fi să existe flexibilitate din partea companiei pentru a „negocia” cu angajatul cea mai potrivită formulă după nevoile fiecăruia, care și ele pot evolua și se pot schimba în timp.

Program flexibil după pandemie

Gabriela Pistol, HR Manager la o firmă de IT, ne spune că se întrevede ca variantă ”posibilitatea de a lucra una sau două zile pe săptămână de la birou, prin rotație, pe echipe de proiect. Dar asta doar când nu vom mai avea stare de pandemie, repet. Până atunci, am discutat, tot teoretic, despre o întâlnire pe lună cu fiecare echipă de la anul.” Compania care are în jur de 30 de angajați a avut un program de muncă flexibil și înainte de martie 2020. Cu toate acestea angajații își doreau să vină la birou pentru că fiind o echipă mică, cu angajați de 5-10 ani, erau foarte uniți. Cu toții au suferit când a fost instituită carantina, dar până la urmă lucrurile s-au așezat.

”Cei care au copii s-au plâns mai mult de oboseală, de faptul că trebuie să se ocupe și de lecții din cauza școlii online și că simt lipsa interacțiunii directe cu adulți. Aceste observații au venit de la mame, deși avem și angajați bărbați care au copii, dar nu au transmis că ar fi copleșiți de ceva. Poate fi doar faptul că femeile sunt mai comunicative. Pe de alta parte, cei fără familie s-au plâns mai mult de singurătate și tristețe (inclusiv bărbații). 

Toată lumea a fost impactată. Ce aș vrea să subliniez – și sunt impresionată de noi toți la capitolul ăsta – este că nimeni nu a clacat, nu s-a văzut o scădere a ritmului de lucru sau a rezultatelor. Dimpotrivă, cred că pe anumite zone am fost chiar mai eficienți. Poate e un specific al IT-ului, dar cred că are legătură și cu cât de bine construită e echipa și cât sprijin și înțelegere au găsit la management când au avut o problemă personală.”

Gabriela Pistol, HR Manager 

Ce spune psihologul despre efectele muncii de acasă asupra părinților?

Psihologul Iulia Barca spune că munca de acasă are o serie de avantaje pentru părinți și pentru copii pentru că vor petrece mai mult timp împreună. Timpul pe care îl petreceau în trafic și pauza de prânz acum sunt ore dedicate copiilor. ”Cu certitudine este un motiv de reconectare și chiar de a fi mai atenți la nevoile celorlalți membri ai familiei.”, spune Iulia Barca.

Pe de altă parte, munca de acasă dizolvă granițe care ne sunt necesare, care delimitează spațiul de muncă de cel personal, al familiei. Astfel, putem să nu avem același randament de acasă, atenția ne este distrasă de prezența și nevoile copiilor, putem petrece mai mult timp să finalizăm anumite sarcini de serviciu și ne putem simți mai epuizați. În acest sens este necesară o disciplină în privința programului fiecăruia dintre noi.

Potrivit psihologului, în această perioadă cel mai greu le-a fost și le este părinților cu copii mici. Aceștia știu că mama și/ sau tata sunt acasă și pot dori să petreacă timp cu ei, să desfășoare activități împreună și să beneficieze de prezența lor.

„La vârsta școlară mai mare, copiii pot deja desfășura activități singuri, își pot ocupa timpul și sunt mai independenți față de părinți, prin urmare, pot înțelege mai ușor faptul că părinții au de lucru. Pentru adolescenți, în funcție de nevoia de intimitate a fiecăruia, aceștia pot petrece timpul separat de părinți, în propria cameră, desfășurându-și activitățile uzuale. Pentru ei, prezența părinților acasă poate fi resimțită ca o presiune – este perioada în care independența este foarte valorizată, dar și în care părinții tind să fie mai critici și să aibă anumite așteptări de la tineri. Totodată, odată cu timpul petrecut împreună, ne putem propune să fim mai atenți la nevoile adolescenților noștri, mai dispuși să le oferim spațiul necesar, rămânând totodată prezenți și disponibili pentru ei. Poate fi chiar o perioadă de îmbunătățire a relațiilor cu ei, de reapropiere. Să ținem cont că nu doar pentru noi munca de acasă reprezintă o frustrare a relațiilor sociale, dar mai ales pentru copiii noștri care au mare nevoie de anturaj.”

Iulia Barca, psiholog

Sarcinile trebuie renegociate în cuplu

Dacă este să facem o diferențiere între mame și tați, în funcție de responsabilitățile pe care și le alocă fiecare, deseori raportate la programul de muncă al fiecăruia, poate fi un moment bun de reconsiderare a lor, de împărțire (mai) echitabilă, de refacere a „echipei” parentale în relație cu copiii. De multe ori, mamele tind să își asume sarcini casnice, în timp ce au sarcini de birou și supravegherea copiilor în grijă. O astfel de supraîncărcare duce la epuizare, la irascibilitate și stres.

Chiar și pentru relațiile de cuplu munca de acasă poate fi o ocazie de reapropiere și reconectare sau, dacă în cuplu existau tensiuni, un prilej bun de a nu le mai evita ci de a le confrunta, a le negocia, căutând împreună rezolvări. Depinde de fiecare dintre noi cum ne adaptăm la această situație, cum profităm de ea astfel încât să extragem beneficii pentru relațiile noastre de familie.

Care sunt avantajele muncii de acasă pentru părinți?

Pe termen lung absența granițelor dintre muncă și familie poate avea și efecte negative. Până la urmă, timpul pe care îl petrecem în cuplu este limitat, reîntâlnindu-ne după un program de birou. Astfel, obișnuința nu este de a petrece tot timpul împreună, lucru care poate duce în timp la apariția unor frustrări – să nu ignorăm rolul pe care îl joacă și „dorul” de celălalt. Totodată, lipsa socializării, a mediului de muncă, este resimțită diferit de introverți sau extroverți. Cei din urmă au un mai mare randament și o energie mai bună atunci când lucrează alături de colegi, în echipe. Introverții se vor adapta mai repede și mai ușor muncii de acasă, deși acest lucru îi menține într-o zonă de „confort” din care este bine să iasă.

„Faptul că suntem părinți cu normă întreagă în același timp în care suntem angajați cu normă întreagă poate duce în timp la burnout. Dacă putem primi ajutor în această perioadă (de la bunici, alți membri ai familiei sau bone) este bine să îl solicităm. De evitat însă să ne încărcăm copiii mai mari cu grija celor mai mici pentru a ne putea noi vedea de muncă sau alte responsabilități. Indiferent de vârsta lor, copiii sunt tot copii.”

Iulia Barca, psiholog

În această perioadă, pentru a ne echilibra, psiholog mai recomandă să nu renunțăm la socializare, să ne revedem cu prietenii sau membrii familiei extinse, să ieșim în natură, să găsim și alte activități înafara casei, atât noi cât și copiii, atât împreună, cât și separat.  

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa