Looksmaxxing – un termen apărut inițial în comunități online incel – a devenit viral pe rețelele sociale, mai ales în rândul adolescenților. Ideea este simplă: devii mai atractiv dacă îți schimbi aspectul. Unele sfaturi țin de îngrijire personală sau sport, dar în aceleași comunități circulă și metode extreme – de la intervenții estetice până la practici periculoase precum lovirea maxilarului pentru a-i schimba forma. În spatele acestor sfaturi se află însă o cultură online care transformă aspectul fizic într-un sistem de evaluare constantă și creează presiuni tot mai mari asupra adolescenților. Influencerii care promovează acest trend susțin că pubertatea este perioada ideală în care băieții își pot „modela” decisiv aspectul. Tocmai acest mesaj este un semnal de alarmă, spun specialiștii, pentru că în această etapă corpul este încă în formare.
Căutarea termenului looksmaxxing pe TikTok dezvăluie o mulțime de videoclipuri cu bărbați tineri care explică, pas cu pas, cum ar putea fi „îmbunătățit” felul în care arată. Clipurile promit transformări rapide și prezintă metode care ar ajuta la obținerea unui maxilar mai pronunțat, a unei fețe mai simetrice sau a unui corp considerat mai atractiv. Psihologii spun că fenomenul nu este complet nou. Presiunea legată de aspectul fizic există de ani buni în cazul fetelor și al femeilor tinere, unde standardele de frumusețe promovate pe rețelele sociale au fost asociate cu probleme de imagine corporală și comparații constante. Ceea ce se schimbă acum este că aceleași mecanisme încep să afecteze tot mai mult și băieții.
De la trucuri pentru maxilar la metode extreme: cum funcționează cultura looksmaxxing
O parte dintre sfaturi sunt relativ banale: antrenamente pentru creșterea masei musculare, scăderea procentului de grăsime corporală, schimbarea tunsorii, îngrijirea pielii sau alegerea unor haine care să evidențieze anumite trăsături. În aceste comunități, astfel de strategii sunt numite „softmaxxing”.
În același timp, circulă și tehnici prezentate ca „trucuri pentru față”. Una dintre cele mai populare este „mewing”, care presupune menținerea limbii lipite de cerul gurii, în ideea că astfel s-ar putea modifica forma maxilarului. Alte videoclipuri recomandă exerciții pentru mușchii feței, folosirea rolelor faciale, bandajarea feței în timpul somnului sau schimbarea posturii corpului pentru a face maxilarul să pară mai pronunțat.
Pe lângă aceste sfaturi, apar și metode radicale, numite în aceleași comunități „hardmaxxing”. Unele videoclipuri discută despre intervenții de chirurgie estetică, implanturi faciale sau injecții pentru accentuarea trăsăturilor. Există și practici extrem de controversate promovate în unele forumuri și preluate uneori pe TikTok. Un exemplu este „bonesmashing”, o tehnică în care tinerii sunt încurajați să lovească repetat oasele feței pentru a provoca micro-fracturi care ar schimba forma maxilarului. „Un ciocan de doar 5 dolari e tot ce ai nevoie” – este textul cu care se promovează această metodă pentru modificarea osaturii feței.
Majoritatea acestor metode nu au bază științifică și pot fi periculoase. Totuși, pe internet ele sunt prezentate ca „secrete” pentru succes social sau romantic, ceea ce le face atractive pentru adolescenți.
Există și sub-nișe mai specifice în interiorul acestui curent. De exemplu, „auramaxxing” se referă la strategii prin care cineva încearcă să-și crească statutul social, „smellmaxxing” la folosirea parfumului pentru a deveni mai atrăgător, iar „moneymaxxing” la ideea că succesul financiar crește șansele de a atrage parteneri. Și lucrurile nu se opresc aici: există „dickmaxxing”, care include metode pentru mărirea penisului, sau „starvemaxxing”, care presupune restricționarea severă a alimentației pentru a slăbi.
Ce înseamnă exact „looksmaxxing”
Trendul promovează ideea că bărbații „adevărați” ar trebui să aibă un set foarte specific de trăsături fizice: un maxilar pătrățos, ochi migdalați adânci – numiți în aceste comunități „ochi de vânător” (hunter eyes) –, o înălțime ideală de aproximativ 1,93 metri, un corp foarte musculos, o tunsoare perfect aranjată, ca a actorilor de la Hollywood, și o piele impecabilă, fără acnee.
În multe videoclipuri cu hashtagul #looksmaxxing, pubertatea este prezentată ca perioada în care băieții își pot „modela” decisiv aspectul. În aceste comunități, apropierea de trăsăturile considerate ideale este numită „ascensiune”, iar scopul ar fi creșterea așa-numitei „sexual market value” (SMV) – un termen folosit pentru a descrie cât de atractiv este cineva pe „piața întâlnirilor”.
Originea termenului provine din comunitățile online incel (celibatare involuntare) sau „redpill” și viziunea lor distorsionată asupra dinamicii moderne de gen. Incelii se identifică ca fiind neatrăgători și lipsiți de succes în relațiile romantice. De asemenea, cred că femeile manipulează bărbații pentru câștig financiar și social și sunt interesate să iasă doar cu un mic grup de bărbați anormal de atrăgători.
Impactul fizic al standardelor imposibile de frumusețe masculine
Unele dintre metodele promovate în cultura looksmaxxing sunt prezentate online cu un limbaj care imită discursul medical. Influencerii masculinității folosesc termeni științifici și citează studii pentru a da impresia că recomandările lor sunt validate de specialiști. Medicii și organizațiile profesionale spun însă că o parte dintre aceste practici sunt ineficiente sau chiar periculoase.
De exemplu, tehnica numită mewing – menținerea limbii lipite de cerul gurii pentru a „modela” maxilarul – este promovată intens pe rețelele sociale. Totuși, atât Societatea Britanică de Ortodonție, cât și Asociația Americană a Ortodonților afirmă că nu există dovezi științifice care să susțină că această practică ar putea schimba structura oaselor feței. Specialiștii avertizează că poziționarea incorectă sau forțată a limbii poate duce la probleme de aliniere a dinților, tulburări ale mușcăturii sau chiar dificultăți de vorbire.
Alte produse promovate online ridică probleme similare. De exemplu, așa-numita „guma de fitness pentru maxilar”, care ar promite definirea liniei mandibulei prin mestecare intensă, poate provoca inflamații și dureri la nivelul maxilarului, potrivit Asociației Americane de Stomatologie. Unele dintre aceste produse conțin și cofeină sau vitamina B5 în doze mari, iar medicii spun că utilizarea excesivă poate duce la afectarea articulației care permite mișcarea maxilarului.
În comunitățile looksmaxxing circulă și recomandări legate de utilizarea hormonului de creștere pentru a deveni mai înalți sau mai musculoși. Jason Nagata, profesor la Universitatea din California, San Francisco, avertizează că acest hormon este destinat exclusiv tratării unor afecțiuni medicale specifice, cum ar fi anumite tulburări genetice sau deficitul real de hormon de creștere. „Abuzul hormonului de creștere poate duce la efecte secundare grave, inclusiv dureri articulare, dureri de cap și rezistență la insulină”, spune medicul, citat de revista Parents. El subliniază că astfel de tratamente trebuie administrate doar sub supraveghere medicală.
Chiar și suplimentele aparent banale, precum pudrele proteice sau produsele pentru creșterea masei musculare, pot avea efecte negative dacă sunt consumate fără control. Katie Hurley, psihoterapeut specializat în lucrul cu copii și adolescenți, recomandă părinților să verifice atent etichetele produselor pe care adolescenții le folosesc.
Cum influențează looksmaxxing sănătatea mintală a băieților
Psihologii spun că fenomenul looksmaxxing nu creează doar riscuri fizice, ci și presiuni emoționale puternice asupra adolescenților. Într-un articol din Psychology Today, psihologii atrag atenția că standardele estetice tot mai stricte pentru bărbați transformă felul în care arată într-un criteriu central al valorii personale. Băieții ajung să creadă că trebuie să arate într-un anumit fel pentru a fi apreciați.
Nemulțumirea cronică față de propriul corp
Studiile arată că expunerea repetată la imagini cu corpuri foarte musculoase sau „perfecte” pe rețelele sociale poate afecta modul în care adolescenții își percep propriul corp. Un studiu publicat în 2025 a arătat că presiunea de a atinge aceste standarde de corp este asociată cu un risc mai mare de muscle dysmorphia, o tulburare în care persoana este convinsă că nu este suficient de musculoasă, chiar și atunci când corpul este normal sau atletic. Specialiștii spun că mecanismul este similar cu cel din anorexie: persoana începe să-și vadă corpul greșit, chiar dacă în realitate arată normal.
Comparații permanente cu alți băieți sau cu influenceri online
Articolul din Parents citat mai sus vorbește despre faptul că, adolescenții expuși constant la astfel de conținut, aung mai des să își evalueze valoarea personală prin prisma atractivității fizice și a validării romantice. Experții avertizează că această logică poate declanșa o spirală de anxietate și nesiguranță, în care băieții simt că nu sunt niciodată suficient de buni. Pe termen lung, această presiune poate contribui la probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate și tulburări alimentare.
În aceste comunități circulă sisteme de „notare” standardizate. New York Post explică faptul că pe unele forumuri circulă chiar și o scară de evaluare a atractivității. De exemplu, scorurile 1–3 sunt etichetate drept „subuman”, 4 „nivel scăzut”, 5 „nivel mediu”, 6 „nivel înalt”, 7 „Chad-lite”, 8 „Chad”, iar 9 „Adam” sau „Slayer”. În jargonul acestor comunități, „Chad” descrie un bărbat considerat foarte atractiv, iar „Adam” reprezintă idealul suprem al atractivității masculine.
Evaluările și recomandările vin însă de la utilizatori complet anonimi și pot varia de la comentarii aparent încurajatoare până la remarci extrem de dure sau periculoase. În cazuri extreme apar chiar și referiri la „ropemaxxing” – un termen cinic care sugerează că un băiat ar fi atât de neatractiv încât nu ar avea nicio șansă să atingă standardele de masculinitate promovate în aceste comunități.
Sentimentul de eșec personal
În forumuri dedicate fenomenului looksmaxxing, precum looksmax.org sau comunitatea r/Mewing de pe Reddit, adolescenți foarte tineri postează fotografii detaliate cu fețele și corpurile lor din mai multe unghiuri. Scopul este ca alți utilizatori să le evalueze așa-numita „valoare pe piața sexuală” (sexual market value – SMV) și să le ofere recomandări despre cum și-ar putea „îmbunătăți” aspectul.
Ce semne îi pot da de gol pe adolescenți și cum pot părinții să ajute
Peste 84% dintre adolescenții români cu vârste între 14 și 19 ani care au cont de TikTok intră pe platformă zilnic, iar mai mult de jumătate (53,4%) o accesează de peste patru ori pe zi. În medie, tinerii petrec aproximativ două ore și jumătate pe TikTok, iar conturile sunt deschise, de regulă, în jurul vârstei de 13 ani. Datele provin din sondajul „Generația TikTok” realizat de World Vision România și arată și cât de ușor pot deveni influențabili adolescenții în acest mediu: 41,6% spun că nu verifică informațiile pe care le văd pe platformă, iar unul din zece tineri afirmă că și-a pus singur un diagnostic psihologic după ce a urmărit conținut pe TikTok.
Specialiștii spun că părinții ar trebui să fie atenți la unele semne timpurii că un adolescent începe să adopte ideile promovate în cultura looksmaxxing. Printre acestea se numără:
- preocuparea obsesivă pentru defecte minore ale feței sau corpului;
- discuțiile frecvente despre „maxilar perfect”, „simetria feței”, procentul de grăsime sau înălțimea ideală;
- comparațiile constante cu influenceri sau cu băieți considerați „perfecți” online;
- verificările repetate în oglindă sau fotografierea obsesivă a feței din diferite unghiuri pentru a vedea „ce trebuie îmbunătățit”.
Psihologii mai menționează și schimbări de comportament: antrenamente fizice excesive, diete restrictive, interes brusc pentru suplimente sau produse „pentru maxilar”, precum și o stare de nemulțumire constantă față de propriul corp. Unii adolescenți pot începe să folosească termeni întâlniți în aceste comunități online, precum „SMV” sau „Chad”. De multe ori, părinții nu înțeleg ce înseamnă aceste expresii, dar ele fac parte dintr-un limbaj în care atractivitatea și relațiile sunt tratate ca o competiție.
În astfel de situații, specialiștii recomandă discuții deschise și fără ironie despre imaginea corporală și despre modul în care funcționează algoritmii rețelelor sociale. Adolescenții au nevoie să înțeleagă că multe dintre imaginile sau standardele promovate online sunt filtrate, editate sau exagerate și că valoarea unei persoane nu poate fi redusă la modul în care arată. Atractivitatea nu este o ierarhie stabilită de algoritmi sau de comentarii pe internet. De asemenea, părinții pot încuraja activități care construiesc stima de sine dincolo de aspectul fizic – sport pentru sănătate, hobby-uri, relații sociale și proiecte în care adolescentul își poate descoperi abilitățile și interesele.
