Există o serie de tradiții de botez în Ardeal, considerate foarte importante și respectate întocmai mai ales în comunitățile tradiționale. Sfântul Botez este considerat prima Taină și primul moment important din viața oricărui creştin. Prin taina botezului, bebeluşul se curăţă de păcatul strămoşesc al proto-părinţilor Adam şi Eva. Prin glasul naşei, care se leapădă de Satana în pronaosul bisericii, bebeluşul îl primeşte pe Hristos în viaţa lui.
Există o serie de reguli generale în privința botezului ortodox, însă multe dintre ele nu mai sunt respectate. Una dintre ele spune că nașii copilului trebuie să fie creștin ortodocși și căsătoriți, considerându-se că experiența de viață îi face suficient de maturi pentru a-și călăuzi finul. O altă regulă spune că mama copilului nu poate intra în Biserică înainte de molitfa de 40 de zile, o slujbă de dezlegare pe care preotul o face pentru mama pruncului.
În Ardeal, tradiţiile nu sunt foarte diferite de restul ţării, însă există totuşi câteva ritualuri mai aparte.
Naşii se aleg din familie
Nu este neapărat o regulă, însă, în special la țară se spune că e mai bine ca naşii să fie din familie, în virtutea unei legături de sânge mai strânse. Naşii sunt datori să vegheze asupra finilor lor, să le fie ghid spiritual şi nu numai, cât timp vor trăi.
Nașii trebuie să se spovedească
Naşa este cea care duce copilul la biserică şi spune: ”Duc un pagân ca să aduc un creştin”. Naşa îl duce la biserică în hainele în care este îmbrăcat de mamă, dar îl aduce înapoi, proaspăt creştin, îmbrăcat în haine albe, cumpărate chiar ea, simbol al purităţii micului creştin. Tot naşii sunt cei care cumpără panglica prin care pruncul se leaga de Hristos, busuiocul, sticluţa cu ulei sfinţit, lumânarea şi crijma, pânza în care este pus bebeluşul după ce este scos din cristelniţă. Naşii au mai multe obligaţii la Botez decât părinţii. Ei trebuie să se spovedească înainte de botez şi să facă o donaţie Bisericii. Întotdeauna, naşa este cea care ţine copilul în Biserică, iar naşul ţine lumânarea aprinsă. Tot naşa este cea care va îmbrăca copilul după botez în hainele noi.
Prima baie de după botez
Prima baie pe care o face copilul după botez reprezintă ”scoaterea din mir” și este făcută celui mic de către nași. Apa folosită la spălarea micuțului este aruncată apoi la rădăcina unui copac, iar acest gest simbolizează creșterea.
Abandonarea finului, considerată un păcat
Obiceiurile de botez din Ardeal spun că lumânarea folosită la slujbă se păstrează, iar femeile în vârstă spun că e bine bine să aprinzi în casă lumânarea de botez sau de cununie când e “vreme mare”, adică vijelie sau grindină.
De obicei, după botez copilul doarme liniștit și se spune că acesta este efectul direct al creștinării.
La masa de după Botez sunt invitate rudele, dar şi preotul, în foarte multe comunităţi. Dacă slujba de Botez are loc în post, se preferă bucatele de post.
Pentru nași, relația cu finuțul și părinții lui trebuie să fie una specială, care durează toată viața. În Ardeal se consideră că faci un păcat dacă înfăptuiești nășia doar ca un moft de moment și pierzi apoi legătura cu finul. Nu doar biserica, ci si comunitatea transilvăneană acordă mare importanţă acestei relaţii ce începe odată cu Botezul.
Vă recomandăm și următoarele articole despre nași, botez și alte obiceiuri specifice românilor:
- Îndatoririle nașilor. Ce au de făcut la botez și după
- Obiceiurile de botez din zona Olteniei
- Tradiții de botez în religia catolică. Nașii pot fi ortodocși!
- Tradiții și obiceiuri. Ritualuri în timpul și după Botez
