Există dovezi care arată că bunicile au avut un rol crucial în evoluția umană. Antropologii cred că bunicile au ajutat la supraviețuirea speciei umane și la dezvoltarea aptitudinilor de socializare.
Mult timp, antropologii s-au întrebat care este sensul instalării menopauzei la femei, un stagiu din viață care nu se regăsește la alte primate. De ce ar fi benefic pentru femei să nu mai poată avea copiii cu ani buni de viață înainte?
“Teorie a bunicii” sau “efectul bunicii”
Potrivit unui studiu publicat de Royal Society Publishing, răspunsul este “rolul de bunică”. Kristen Hawkes, autoarea studiului publicat în 2012, antropolog la Universitatea din Utah, este și cea care a propus încă din 1997 așa-numita “teorie a bunicii” sau “efectul bunicii”, teorie ce explică menopauza prin prisma rolului acesteia în dezvoltarea speciei umane.
Hawkes susține că bunicile ne-au ajutat să trăim mai mult, ceea ce a reprezentat fundația pentru dezvoltarea unor trăsături umane cum ar fi creiere mai mari, capacitatea de a coopera și de a dezvolta relații de lungă durată, dobândirea unor noi abilități.
Simulare într-o comunitate de maimuțe
Studiul condus de Kristen Hawkes a fost realizat cu ajutorul unei simulări computerizate. Oamenii de știință au vrut să afle ce se întâmplă într-o comunitate de maimuțe dacă acestea ar mai trăi mulți ani după instalarea menopauzei.
În lumea reală, femelele cimpanzeu trăiesc 35-45 de ani si rareori supraviețuiesc vârstei maxime la care sunt încă fertile. În simulare, cercetătorii au dotat 1% dintre femelele cimpanzeu cu o genă care le făcea pe acestea să atingă menopauza.
Simularea computerizată a arătat că, pe parcursul a 60.000 de ani, specia de maimuțe a evoluat și a ajuns să trăiască circa 60-70 de ani, mult peste vârsta până la care mai erau fertile, iar în final 43% dintre femele au devenit bunici.
Cum ne ajută “efectul bunicii” să trăim mai mult?
Teoria spune că femeile în vârstă, ajunse la menopauză, ajută la colectarea hranei și hrănesc puii care încă nu se pot descurca singuri, lăsându-le astfel posibilitatea mamelor tinere să aibă mai puține griji și mai mulți copii.
Pentru că, în vechile societăți, dacă o mamă naștea și avea acasă un alt copil, de doi ani să zicem, șansele ca acel copil mai mărișor să supraviețuiască erau automat scăzute, deoarece mama și-ar fi concentrat toată atenția pe noul pui. În schimb, cu o bunică în preajmă, copilașul mai mare avea parte de îngrijire și protecție suplimentară, astfel că șansele lui de supraviețuire erau mult crescute.
Menopauza previne competiția dintre noră și soacră
Și totuși, de ce este este nevoie ca o femeie să ajungă la menopauză pentru a avea grijă de nepoți? Răspunsul cercetătorilor de la Universitatea din Utah este simplu. Pentru că, în caz contrar, femeile (respectiv femelele de cimpanzeu) ar face în continuare copii și, în loc să aibă grijă de nepoți, ar avea grijă de proprii puiuți. Toți copiii ar fi astfel în continuare dependenți total numai de mame pentru a supraviețui, ceea ce ar crește rata de mortalitate printre cei mici.
O altă teorie, care susține în mare parte “teoria bunicii”, susține că evoluţia a dus la apariţia menopauzei pentru a preveni competiția dintre o femeie și nora ei. Studiul care a ajuns la această concluzie a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea Turku (Finlanda), Universitatea Exeter (Marea Britanie), Universitatea Sheffield (Marea Britanie) şi Universitatea Stanford (SUA). Cercetarea a arătat că, atunci când o femeie naște în aceeași perioadă cu nora sa, cei doi copii au mai puţine şanse de a supraviețui comparativ cu ceilalţi copii.
Bărbații sunt de vină!
Pe de altă parte, există și alte teorii care explică de ce la femei se instalează menopauza, iar la animale nu. Concret, o teorie propusă de o echipă de experţi în genetică evolutivă de la Universitatea McMaster din Canada susține că de vină pentru apariţia menopauzei la femei ar putea fi comportamentul sexual al bărbaţilor.
Mai exact, preferința lor pentru femeile mai tinere. Profesorul Rama Singh, cel care a condus studiul, spune că această goană a bărbaților după femeile mai tinere din grup a făcut ca, la un moment dat, după o anumită vârstă, fertilitatea să devină inutilă.
Teoria lui Rama Singh este însă contestată de profesorul Maxuell Burton-Chellew, specialist în biologia evolutivă de la Universitatea din Oxford. El spune că, de fapt, lucrurile sunt exact pe dos. Și că preferinţa bărbaţilor pentru femeile tinere a apărut tocmai pentru că femeile mai bătrâne erau mai puţin fertile.
Oricare ar fi explicația, cert este că, deși rolurile din cadrul familiei s-au schimbat semnificativ în ultimele sute de ani, multe bunici au și astăzi un loc foarte important în inima nepoților și un rol major în îngrijirea lor.
Deci hai să le mulțumim, în ciuda scânteilor care, inevitabil, apar între noi și ele.
Nu uita să ne dai un like pe Facebook, dacă nu ne-ai dat deja, pentru a fi la curent cu tot ce publicăm!
