Ca părinți, ne dorim să-i ținem pe copii departe de substanțele care le pot afecta sănătatea și dezvoltarea armonioasă, însă acestea se găsesc inclusiv în lucruri pe care le considerăm inofensive, cum sunt recipientele de apă și mâncare. Lipsa de informare ne poate pune în situația de a-i expune pe cei mici unor substanțe chimice toxice fără să știm. Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, enumeră trei dintre aceste substanțe periculoase, riscurile pe care le au asupra sănătății și soluțiile pe care le avem la îndemână pentru a le evita.
Una dintre cele mai răspândite substanțe nocive este bisfenolul – BPA. Această substanță chimică se găsește în mod obișnuit în produsele de plastic precum recipientele de apă și cele alimentare. Este utilizată la fabricarea veselei din plastic reutilizabile, a sticlelor și dozelor de băuturi, a echipamentelor sportive, a CD-urilor și a DVD-urilor. Totodată, BPA este prezent și în banalul bon scos la casa de marcat a magazinelor. Substanța ajunge în corp prin ingerare, astfel că se recomandă spălarea mâinilor în cazul manipulării prin contact prelungit cu hârtia folosită la casa de marcat.
”BPA a fost și este legat de o serie de probleme de sănătate, inclusiv de tulburări hormonale, probleme de reproducere și un risc crescut pentru anumite tipuri de cancere. Cu toate aceste riscuri pentru sănătate, mulți oameni continuă să utilizeze produse care conțin BPA fără să-și dea seama de potențialele daune pentru sănătate”, atrage atenția prof.dr. Emilian Popovici, medic epidemiolog, citat de tim7.
Alimentele trebuie păstrate în recipiente de sticlă
Epidemiologul recomandă evitarea materialelor plastice din policarbonat – care pot fi identificate cu codul de reciclare 7 trecut pe ambalaj – iar dacă plasticul nu poate fi evitat, atunci e preferabil ca acesta să fie fără policarbonat și fără policlorură de vinil (PVC).
”De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că reîncălzirea alimentelor sau a băuturilor în recipiente sau ambalaje de plastic este total contraindicată! Păstrarea corectă a alimentelor se face în recipiente de sticlă sau oțel. Ideal ar să se evite pe cât posibil conservele, în special cele care conțin carne de ton sau supe condensate, iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci orientarea ar trebui să fie către cele care poartă mențiunea “BPA free” (fără bisfenol)”, mai spune prof.dr. Emilian Popovici.
Din 2011, UE a interzis producerea și comercializarea biberoanelor care conțineau BPA. Danemarca a fost prima țară care a interzis utilizarea bisfenolului în realizarea recipientelor alimentare pentru copii. Între timp, și alte țări, precum Belgia și Suedia, au interzis folosirea substanței și în alte materiale care vin în contact cu alimentele destinare sugarilor și copiilor mai mici de 3 ani. Franța a interzis BPA în toate ambalajle, recipientele și ustensilele alimentare.
Ftalații și activitatea hormonală
O altă grupă de substanțe chimice toxice o reprezintă ftalații. Aceștia sunt folosiți la producerea ambalajelor pentru mâncare, a foliilor alimentare și de aluminiu și a capacelor de borcane. De aici, ajung în mâncare și perturbă activitatea hormonală. Ftalații se regăsesc și în unele produse de îngrijire personală, precum loțiuni, șampoane și produse cosmetice.
”Ftalații au fost și sunt legați de o serie de probleme de sănătate cum ar cele de dezvoltare și reproducere, dar și de un risc crescut de astm bronșic și alergii”, avertizează prof. dr. Emilian Popovici. Specialistul recomandă evitarea materialelor plastice care conțin policlorură de vinil, în special recipientele pentru alimente, folii de plastic și jucăriile pentru copii. Identificarea se face prin codul de reciclare nr. 3 trecut pe ambalaj. Totodată, trebuie evitate și odorizantele și produsele parfumate ce conțin aceste substanțe.
Potrivit medicului, recipientele de apă considerate de unică folosință ar trebui folosite ca atare. Iar alte recipiente de plastic considerate de folosință multiplă trebuie igienizate cu produse de bucătărie destinate acestui scop: ”Este important ca la final să fie clătite cu apă din abundență ca să nu rămână nici urmă de substanță folosită pentru igienizare”.
Pesticidele și ierbicidele fin fructe și legume
Pesticidele și erbicidele sunt utilizate în mod obișnuit în producția de legume și fructe. Ele pot lăsa în urmă reziduuri nocive pe care le consumăm atunci când ingerăm aceste alimente. Evitarea sau cel puțin reducerea consumului de pesticide și erbicide se poate face prin consumul, dacă este posibil, de legume și fructe clasicate ca organice (bio) în locul celor convenționale, recomandă prof. dr. Emilian Popovici.
O altă metodă este prin reducerea consumului de carne și a altor produse rezultate de la animale. Studiile au arătat că pesticidele clorinate, fiind solubile în grăsime, au tendința de a se acumula în organismele animale (fiind consumate odată cu hrana lor vegetală).
Aceste substanțe chimice sunt considerate responsabile de diverse probleme de sănătate, precum anumite cancere, tulburări hormonale și probleme neurologice. În mod similar, metalele grele, cum sunt plumbul și mercurul, pot fi prezente în anumite alimente sau în alte produse de consum. Acestea pot avea efecte grave asupra sănătății, atunci când sunt ingerate chiar și în cantități mici, prin acumulare.
Sfaturi pentru reducerea expunerii la plastic
- Citește etichetele și verifică codul de reciclare de pe ambalaj. Vei găsi cifre de la 1 până la 7, cele mai periculoase fiind 3 și 7. Nu utiliza caserole alimentare dacă sunt inscripționate cu aceste cifre.
- Nu fierbe sticlele și recipientele din policarbonat (cod 7). Nu încălzi mâncarea în ele la cuptorul cu microunde. Astfel de recipiente nu se spală nici în mașina de spălat.
- Renunță la biberoanele și cănile din plastic în favoarea celor de sticlă, ceramică sau oțel inoxidabil.
- Nu lăsa apa îmbuteliată în PET la căldură. Există riscul ca toxinele să ajungă în apă.
- Nu pune la congelator sticle de plastic umplute cu apă. Plasticul eliberează dioxină – o substanță extrem de toxică – în apa înghețată.
