În UE, după pandemie, s-a înregistrat prima creștere a nașterilor din 2016 încoace. În România s-au născut cei mai puțin copii din ultimii 100 de ani…

Datele Eurostat arată că 4,09 milioane de copii s-au născut în Uniunea Europeană în 2021. O creștere cu 20.000 față de anul 2020. În același an, în România s-au născut cei mai puțini copii din 1930 încoace, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Laura Udrea, redactor
scris pe
părinti fara copil
România, 2021. Anul în care s-a înregistrat cel mai mic număr de nașteri de aproape 100 de ani. FOTO: Shutterstock

Deși măsurile de izolare implementate în întreaga Europă în pandemia de COVID-19 au condus la speculații cu privire la o creștere a natalității, ratele natalității au scăzut de fapt în 2020, înainte de a crește din nou în 2021 în unele țări. Această creștere este prima creștere a numărului de nașteri în UE din 2016 încoace. România a înregistrat creșteri (estimative) în statistica Eurostat, deși cifra nașterilor din 2021, publicată de Institutul Național de Statistică, arată contrariul.

Explicația oamenilor de știință legată de cifrele comunicate de Eurostat a fost că oamenii au așteptat, pur și simplu, să depășească șocul inițial produs de pandemie înainte de a mai face copii. Sau, mai degrabă, conform cifrelor Eurostat, parcă aveau nevoie de acest șoc, al pandemiei, pentru a crește cifra nașterilor care nu mai dădea semne de vitalitate din 2016.

Din datele Eurostat mai reiese și că rata fertilității (numărul mediu de copii pe care îi va avea, estimativ, o femeie de-a lungul vieții) a crescut. Tot prima dată după 2016, cu o medie (în UE) de 1,53 născuți-vii per femeie, față de 1,50, în 2020. Franța a avut cea mai mare rată de fertilitate din Europa, cu 1,84 născuți-vii per femeie, în timp ce Malta a avut cea mai scăzută rată, de 1,13 născuți-vii per femeie, conform Eurostat.

Ce rată a fertilității ar asigura nivelul de înlocuire

În ultimele decenii, europenii au avut în general mai puțini copii, iar acest model explică parțial încetinirea creșterii populației în UE. O rată totală de fertilitate de aproximativ 2,1 născuți-vii per femeie este considerată a fi nivelul de înlocuire în țările dezvoltate. Cu alte cuvinte, acesta ar fi numărul mediu de născuți-vii per femeie necesar pentru a se menține constantă dimensiunea populației în absența migrației. O rată totală de fertilitate sub 1,3 născuți-vii per femeie este considerată fertilitatea cea mai scăzută. Rata totală de fertilitate este comparabilă între țări, deoarece ia în considerare schimbările în dimensiunea și structura populației.

În 2021, rata totală de fertilitate în UE a fost de 1,53 născuți-vii per femeie (comparativ cu 1,50 în 2020). Aceasta a crescut de la un minim de 1,43 în 2001 și 2002, la un maxim relativ de 1,57 în 2010. Această creștere a fost urmată apoi de o scădere ușoară, până la 1,51 în 2013, câteva creșteri modeste până în 2017, când indicatorul a început să scadă din nou la un minim de 1,50 în 2020. În 2021, s-a înregistrat o creștere față de 2020.

Aproape jumătate din numărul copiilor născuți în UE în 2021 sunt din mame la prima naștere, arată cifrele Eurostat

45,5% dintre copiii născuți în UE în 2021 au fost întâi-născuți. Această pondere se păstrează și la nașterile din Luxemburg (53,2%), Portugalia (53,0%), România (52,4 %) și Malta (50,3%). În schimb, cele mai mici procente de întâi-născuți au fost înregistrate în Estonia (37,2%), Letonia (38,2%) și Irlanda (38,7%).

În UE, din totalul născuților-vii în 2021, mai mult de o treime (35,8%) au fost cei de-al doilea născuți. Aproximativ o optime (12,7%) au reprezentat ale treilea născut, iar restul de 6,0% au fost al patrulea sau următorii născuți. În statele membre ale UE, această ultimă categorie a fost înregistrată în Finlanda (9,8%), urmată de Irlanda (8,5%) și Slovacia (8,3%).

În România, anul 2021 nu arată bine în cifre…

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, anul 2021 a înregistrat numărul cel mai mic de nașteri de aproape 100 de ani încoace. Și alte studii locale vin să întărească ideea că suntem fruntași, însă în clasamente negative în Uniunea Europeană. Explicația numărului scăzut de nașteri în România are legătură cu situația precară a sistemului medical și cu nivelul economic și social al familiilor.

România, pe locul doi în UE la rata de naștere în rândul mamelor adolescente

Un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS, și publicat în ianuarie 2021, ne situează pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, în ceea ce privește rata de naștere în rândul mamelor adolescente. Potrivit autorilor, precaritatea economică, socială și de sănătate sunt cauzele care cresc nașterile la vârste fragede, fenomenul fiind ciclic, repetându-se de la o generație la alta.

Trebuie menționat că România era pe primul loc în Europa, în 2019, în ceea ce privește rata nașterilor în rândul minorelor. 12,3% era rata la nivel național, în timp ce media europeană era de 4%, conform unui studiu Eurostat.

În România, primul născut în 2021 a fost o fetiță de 2.340 de grame dintr-o mamă de 15 ani

O adolescentă de 15 ani a dat naștere primului copil al anului 2021 în România. Adolescenta care locuiește în județul Mureș, a născut la termen, pe cale naturală, o fetiță cu o greutate de 2.340 de grame, cita pe 1 ianuarie Știrileprotv.ro.

Conform studiului UNICEF, cele mai multe sarcini la adolescentele cu vârste între 15 și 19 ani s-au înregistrat, în 2019, în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmbovița (503 sarcini) și Prahova (483 de sarcini).

„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescente. Un procent semnificativ de mame  minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.

În 2021, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani

Datele publicate de Institutul Național de Statistică în 2022 arată scăderi în linie pentru România. Potrivit acestora, în 2021 au venit pe lume sub 180.000 de copii. Cu un an în urmă, în 2020, se născuse puțin peste 200.000, un record negativ, doborât de cel înregistrat în 2021.

„Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire“, a explicat la o conferință de presă profesorul Vasile Ghețău, citat de Hotnews.ro.

Rata mortalității infantile a scăzut, dar suntem tot pe primele locuri în UE

Țara noastră a făcut progrese importante în reducerea mortalității infantile în ultimele decenii, dar rămâne printre statele Uniunii Europene cu o rată ridicată de decese ale copiilor cu vârsta de cel mult un an.

Într-un raport realizat de Eurostat în 2020, se arată că România a încheiat anul 2019 cu o rată a mortalității infantile de 5,8 decese la copiii până într-un an, cifră raportată la 1.000 de născuți-vii. În scădere de la 6/1.000 în 2018, dar semnificativ mai mare față de media UE (3,4/1.000). La acest indicator, România este depășită doar de Malta (6,7/1.000 în 2019) și urmată de Bulgaria, cu o rată a mortalității infantile de 5,6/1.000 de născuți-vii.

Sporul natural înregistrat în România a fost negativ în septembrie 2021 (minus 6.988 persoane), la fel și în septembrie 2020 (minus 5.596 persoane), arată datele publicate de Institutul Național de Statistică, arată AGERPRES.

În 2021, numărul nașterilor premature a crescut față de anul 2020

Suntem în continuare țara cu cei mai mulți copii născuți prematur din Europa. FOTO: Shutterstock

România este țara cu cei mai mulți copii născuți prematur din Europa. 10% din copii născuți în România se nasc prematur. 5% dintre ei sunt născuți chiar mai devreme de 28 de săptămâni – momentul în care apar complicațiile majore, titrează Adevărul.ro.

Violența de gen a crescut în pandemie

Și în cele din urmă, dar nu ultima, violența de gen. Care a crescut în pandemie. Conform datelor furnizate de Centrul FILIA, în 2021, în România au fost ucise 40 de femei și fete de un membru de familie. Au fost înregistrate la poliție peste 30.000 de fapte de loviri sau alte violențe împotriva femeilor și fetelor. Tot în 2021 au fost raportate 378 de cazuri în care o minoră a fost violată, agresată sexual sau a fost victimă a infracțiunii de act sexual cu un minor. Iar abuzatorul era membru al familiei. Asta înseamnă în medie mai mult de 1 caz pe zi.

Dacă ți-a plăcut acest articol, te-ar putea interesa și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa