Stiluri de parenting diferite pun la încercare prietenii, inclusiv pe cele de o viață. Poate ai lângă tine un prieten care are toate calitățile pe care le apreciezi: loialitate, încredere, umor etc, dar atunci când vine vorba de felul în care își crește copiii, diferențele dintre voi sunt semnificative. Mâncarea, timpul petrecut de copii la ecrane, disciplina și libertățile acordate celor mici sunt cele mai frecvente surse de învrăjbire între familiile cu copii.
De cele mai multe ori, ne apropiem de oameni cu care avem lucruri în comun, cu care ne simțim bine și pe care ne putem baza. Dar când felul în care își cresc copiii diferă radical de al nostru, lucrurile pot deveni complicate. Uneori, diferențele se trec cu vederea și chiar aduc o perspectivă nouă, interesantă. Alteori însă, ele se transformă în bariere greu de ignorat. Câțiva specialiști citați de parents.com atrag atenția că o amiciție, chiar și una veche și trainică, poate fi pusă în pericol când apar copiii. Pentru că felul în care îi creștem nu reflectă altceva decât valorile în care credem, prioritățile pe care ni le stabilim, felul în care percepem ce e bine și ce e rău.
Oare chiar aveți valori comune?
Stilurile de parenting pot fi mai stricte, cum sunt cele autoritare sau autoritariste, sau mai relaxate și empatice – cum este parentingul blând. Chiar dacă nu pui o etichetă clară pe modul în care îți crești copilul, felul în care reacționezi și iei decizii ca părinte nu e întâmplător. Este influențat de cine ești, de cultura și mediul din care vii, de experiențele pe care le-ai trăit și de ceea ce crezi că e bine să transmiți copilului tău. „Chiar dacă nu citești teorii de parenting, este puțin probabil să fi ajuns la stilul tău din întâmplare. Majoritatea dintre noi acționăm cu intenție atunci când vine vorba de creșterea copiilor”, explică dr. Shainna Ali, psihoterapeut.
Mai mult, valorile legate de parenting vin din felul în care am fost crescuți. „Cei mai mulți părinți au măcar câteva lucruri pe care și-au promis să nu le spună sau să nu le facă niciodată copiilor lor, tocmai pentru că pe ei i-au rănit în copilărie”, adaugă Kim Rippy, specialist în traumă și anxietate, fondatoare Keystone Therapy Group. De aceea, e ușor să simți că te doare atunci când un prieten acționează complet diferit de felul în care îți dorești. Te întrebi atunci, pe bună dreptate, dacă valorile voastre chiar sunt comune.
Rudele, prietenii, vecinii- toți cred că știu mai bine cum e cu parentingul
Să recunoaștem, felul în care ne creștem copiii este supus privirilor critice. Membrii familiei, prietenii, dar și străinii par să aibă mereu opinii despre „cea mai bună metodă de parenting” și nu ezită să și le exprime. Poate că te-ai aștepta ca prietenii apropiați să nu facă același lucru, dar realitatea arată altfel.
„Există greșită ideea că doar străinii sunt cei care trec peste limite”, explică dr. Shainna Ali. „În realitate, chiar prietenii cei mai apropiați o fac, presupunând că apropierea voastră le permite acest lucru”, subliniază dr. Ali.
În cabinetul ei, terapeuta Kim Rippy observă frecvent astfel de neînțelegeri între prieteni. Mâncarea, timpul petrecut în fața ecranelor sau modul de disciplină sunt principalele teme care stârnesc tensiuni. „Un subiect foarte prezent în ultima vreme ține de respect și de felul în care părinții își disciplinează copiii atunci când sunt obraznici sau îi învață să îi respecte pe ceilalți. Respectul este o valoare fundamentală, iar atunci când vezi că un prieten își lasă copilul să se poarte lipsit de respect, e greu să nu te întrebi dacă mai aveți aceleași principii”, adaugă Rippy.
Câte diferențe sunt prea multe?
Cum îți dai seama dacă diferențele de parenting dintre tine și prietenii tăi au trecut o limită sau sunt pur și simplu prea greu de gestionat? Dr. Ali recomandă să nu le numeri, ci să analizezi impactul lor real. „Unul dintre cele mai bune moduri de a gestiona situația este să îți împărtășești din timp valorile și limitele în parenting”, spune ea. Dacă observi o problemă, e mai sănătos să o numești din start. „Tăcerea poate fi interpretată greșit. Ceea ce pentru tine este o încălcare a limitelor poate să treacă neobservat pentru altcineva.”
De multe ori, diferențele pot fi gestionate printr-o comunicare deschisă și blândă. „Dacă o familie evită total ecranele și cealaltă folosește tableta la cină, nu se poate găsi o variantă de compromis atunci când vă întâlniți?”, propune dr. Ali.
Este esențial și să îți stabilești clar granițele și să le împărtășești. „Nu trebuie să prezinți un manifest de parenting, dar e important ca lucrurile asupra cărora nu faci compromisuri să fie clare”, subliniază ea. La fel de important este să fii atent și la limitele prietenului tău. Privind aceste aspecte, impactul diferențelor, limitele și capacitatea de comunicare, îți poți da seama dacă situația poate fi gestionată sau dacă prietenia poate fi salvată.
Ajungi să te întrebi dacă prietenia chiar merită
E nerealist să crezi că o prietenie va trece prin viață fără conflicte. „Ca orice relație de durată, prietenia nu este definită de lipsa conflictelor, ci de modul în care treceți împreună prin ele”, explică dr. Shainna Ali. E bine să reții că e normal să apară tensiuni legate de diferențele de parenting, atâta timp cât reușiți să le gestionați sănătos. Întreabă-te și dacă prietenia în sine este suficient de valoroasă pentru tine încât să merite efortul.
Uneori, diferențele de stil pot chiar aduce beneficii. „Dacă eu sunt foarte strictă cu regulile casei, iar prietena mea e relaxată, putem învăța una de la cealaltă. Eu pot încerca să mă relaxez mai mult atunci când copiii se joacă, iar ea poate învăța să pună limite și așteptări pentru un joc sigur și respectuos”, spune terapeuta Kim Rippy.
- CITEȘTE ȘI: Stiluri de parenting: tu ce fel de părinte ești?
Când e cazul să mergi mai departe
Totuși, există momente când devine clar că o prietenie a ajuns la final. Pentru mulți părinți, limita are legătură cu impactul pe care diferențele de parenting îl au asupra copiilor. „Ca mamă și ca terapeut, mă uit la felul în care comportamentele părinților sau ale copiilor le afectează negativ pe celelalte familii”, explică Rippy. Dacă prietena ta își hrănește copilul altfel decât o faci tu, poate fi în regulă, atâta timp cât tu ești împăcată cu ceea ce mănâncă al tău. „Dar dacă prietena mea nu își disciplinează copilul, iar acesta îmi lovește copilul în mod constant, atunci nu mai vorbim despre o familie sigură pentru copilul meu și nici despre o prietenie sigură pentru mine”, adaugă ea.
Aceste diferențe devin cu adevărat problematice atunci când se repetă frecvent, nu doar ocazional. „Pentru unii, diferențele de parenting nu sunt o problemă punctuală, ci semnul clar că prietenia s-a schimbat”, subliniază dr. Ali. Poți descoperi, reflectând, că există și alte zone în care nu mai sunteți pe aceeași lungime de undă.
În cele din urmă, îți poți da seama că persoana pe care o considerai prietenă nu mai intră, de fapt, în această categorie. Și poate fi momentul să mergi mai departe. „Când conflictele legate de copii și de valorile familiale devin apăsătoare și repetitive, când discuțiile nu duc nicăieri și când prietenia ajunge să fie mai obositoare decât împlinitoare, acestea sunt semne că e timpul să renunți”, concluzionează dr. Ali.
