6 pași pentru adopția un copil. „Eu am reușit în 9 luni. Fix cât o sarcină”

Sunt doar 6 pași pentru adopția unui copil. Îi detaliez mai jos pentru toți cei interesați

Laura Pascu, redactor
6 pasi pentru adopția unui copil
Laura și Sebastian, băiețelul pe care l-a adoptat la vârsta de 2 ani (Arhivă personală)

Mi-am dorit dintotdeauna să am un copil al meu și unul adoptat. Dintr-un motiv nedefinit de infertilitate ciudată, nu am reușit să fac unul al meu, dar… am adoptat. Toată procedura a durat 9 luni. Fix cât o sarcină. 3 luni obținerea atestatului. 3 luni până ne-au găsit un copil. 3 luni până l-am luat acasă. Sunt doar 6 pași pentru adopția unui copil. Îi detaliez mai jos pentru toți cei interesați.

Cea mai grea decizie din toată procedura a fost cea în care a trebuit să mă hotărăsc dacă sunt capabilă să iubesc un copil care nu este biologic al meu. Și să mă asigur că și soțul meu este capabil de asta.

Și da, am hotărât împreună că putem iubi un copil adoptat. Uit mereu ca este adoptat, îmi mai amintesc oamenii.

Pasul 1. Depunerea dosarului

Nu este așa de complicată precum se spune, dar trebuie să știi anumite lucruri despre adopția unui copil.

Clasicele: buletin, certificat de naștere, certificat de căsătorie, act de proprietate sau chirie, cazier, adeverințe de venit, adeverință medicală de la medicul de familie. Dar și evaluare psihiatrică (foarte utilă, cred eu), cazier judiciar pentru persoanele cu care locuiește solicitantul, declarația soțului, în cazul în care nu se asociază la cererea de adopție. Da, e adevărat, poți adopta doar tu, fără ca soțul să adopte și el, dar trebuie să fie de acord.

Și mai trebuie să faci un drum la notar pentru 2 declarații: referitoare la locuirea efectivă pe teritoriul României și cea din care să rezulte că ești/ nu ești decăzut din drepturile părintești sau că ai/ nu ai copii în sistemul de protecție specială.

Da, utile și acestea două, dar în opinia mea, aceste lucruri nu trebuie date pe propria răspundere, ci trebuie verificate. Când am întrebat la DGASPC mi s-a răspuns că nu au program/ soft prin care să verifice acest lucru.

Sfatul meu este să faci acest dosar în 3 exemplare pentru că îți va mai trebui și la încredințarea în vederea adopției și la încuviințare. Adică să nu faci, ca mine, și să alergi de mai multe ori. Mai multe poți citi în legea privind adopția.

Pasul 2. Obținerea atestatului

Durează maxim 3 luni. Poate fi și mai repede. La noi a durat atât nu pentru că doamnele de la direcție ar fi lungit-o, ci pentru că noi nu am avut timp să le vedem mai des. Oricum ar fi, această etapă durează maximum 3 luni în care se fac următoarele:

  • Evaluarea socială – 6 întâlniri cu asistentul social
  • Evaluarea psihologică – 4 întâlniri cu psihologul de la direcție
  • Curs de pregătire de 12 ore împărțite în 3 sesiuni individuale sau de grup. Acest curs te pregătește pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte. Mie personal mi s-a părut extrem de util. Am învățat multe lucruri despre adopția unui copil, lucruri de care m-am lovit după ce am ajuns cu copilul acasă. Părerea mea personală este că și familiile cu copii biologici ar trebui să îl facă : )

La discuțiile cu psihologul și asistentul social se va completa un formular ce va fi baza raportului final, despre personalitatea și starea de sănătate a adoptatorilor, viața familială, condițiile de locuit, aptitudinea pentru creșterea și educarea unui copil, situația economică (venituri și cheltuieli), motivul pentru care dorește să adopte, impedimente de orice natură relevante pentru capacitatea de a adopta.

La final, se va întocmi raportul de evaluare a capacității de a adopta a adoptatorului sau a familiei adoptatoare, când vei primi sau nu atestatul. Fii la curent cu toate informațiile referitoare la adopție de pe site-ul OPA.

Pasul 3. Găsirea copilului

Ok, avem atestat. Ce facem cu el? În acest moment avem două variante

  • Lista de copii greu adoptabili. În această listă putem găsi copii care nu au fost adoptați timp de 9 luni sau frați care nu pot fi separați. În cazul în care alegi această variantă, trebuie să știi că, deși alegerea ta va fi grea, poți avea copil și a doua zi după obținerea atestatului.
  • Computerul care alege părinți pentru copii. În România și nu numai computerul caută părinți pentru copii, nu copii pentru părinți. Așa încât va trebui să aștepți o perioadă până când un copil va considera că ești părintele lui. Iar aici intervine ceea ce ai scris în formularul inițial despre ce fel de copil îți dorești. Cu cât mai multe cerințe bifate, cu atât mai puține șanse să te găsească un copil. De aceea durează foarte mult potrivirea și adopția unui copil. Dacă îl vrei blond, cu ochi albaștri și să semene cu tatăl, perfect sănătos, deștept și cuminte, îți garantez că nu îl vei găsi.
6 pasi pentru adopția unui copil
Laura și Sebastian. Arhiva personală

Pasul 4. Potrivirea

Ok, avem copil. Fie că ni l-a ales computerul, fie că l-am ales noi din lista de copii greu adoptabili, avem copil pe care urmează să îl vedem și să decidem dacă dorim să continuam procedura de adopție. Etapa asta se numește „încuviințare în vederea adopției”.

Acum este momentul să îi facem o vizită. La prima vizită îți recomand să nu te duci cu multe cadouri pentru copil. Câteva dulciuri și o jucărie nu foarte scumpă, de preferabil ceva să vă puteți juca împreună. Nu vrei să îl cumperi, vrei doar să te împrietenești cu el.

Asistenta maternală îi va spune că sunteți niște prieteni de familie, deci nu îi spune copilului că a venit mama sau tata. După aceasta întâlnire vei anunța asistentul social dacă dorești să mergi mai departe sau nu. Noi am văzut un copil din lista de greu adoptabili, dar nu știu, nu am avut chimie cu el deloc. Nu l-am simțit ca fiind copilul nostru. Apoi, când l-am văzut pe cel ales de computer, din secunda 1 am știut că este al nostru. Și al nostru era. Mi se fâțâie acum printre picioare în timp ce scriu.

De câte ori te întâlnești cu copilul ales?

Vor fi minim 4 întâlniri până îl vei lua acasă, asta în cazul în care ai decis că el este copilul vostru. Spun minim 4 pentru că sunt multe județe unde se cer mai multe întâlniri. Bihor, de exemplu, vrea 8 întâlniri, Timiș vrea 10. Nu poți să ceri să fie doar 4 întrucât fiecare județ și-a făcut propriile norme și funcționează în baza lor. Iar în lege spune minim 4.  Pentru aceste întâlniri poți primi zile de concediu, precum și suma de maxim 200 lei/ zi/ persoană pentru deplasările la reședința copilului, în limita a 1500 lei pe an.

Dar sunt utile aceste întâlniri. Te poți împrieteni cu copilul, vei vedea asistenta maternală și îți va povesti despre el, cum a crescut, ce știe să facă, ce nu vrea să facă. Ai dreptul să îl duci la doctor pentru orice tip de verificări de sănătate sau verificari genetice înainte de adopția unui copil.

La finalul acestor întâlniri, care trebuie să se întâmple în decurs de maximum 3 luni, vei merge în instanță pentru „încredințarea în privința adopției” cu aproximativ același dosar ca la depunerea atestatului, unele doar trebuie reînnoite în funcție de cât timp a trecut de la emiterea lor (în general, au valabilitate 6-12 luni) .

După ieșirea din sala de judecată, locul acela unde cu siguranță vei avea multe, multe emoții, dar de fapt vei întâlni numai oameni buni și drăguți, care te vor încuraja, vei primi un certificat de grefă cu care vei putea lua acasă copilul. Mergi împreună cu asistentul social la copil acasă (la asistentul maternal în principal), vei semna o hârtiuță (un proces verbal în care scrie că ai preluat copilul) și gata!

Asistenta maternală îți va da jurnalul copilului în care ea a notat tot din momentul preluării lui și până în prezent, inclusiv din perioada în care tu l-ai vizitat. Posibil să primești mai multe caiete în funcție de numărul de asistenți maternali la care a stat copilul. 

Acu’i acu’!

Pasul 5. Acomodarea cu copilul

Vei avea la dispoziție 3 luni în care să vă împrieteniți și să deveniți o familie. Deși am știut de la bun început că este copilul meu și nu m-am gândit nicio secundă să renunț la el, poți spune că acomodarea mea a durat cam 2 ani. În aceste 3 luni vei primi săptămânal o vizită de la asistenta socială ce va urmări cum se acomodează copilul. Deși legal ea durează fix aceste 3 luni, iar după 3 luni mergi din nou în instanță cu dosarul acela de la început, despre care ți-am spus să îl faci în 3 exemplare.

Așadar mergi în instanță din nou și ți se dă decizia finală de adopție, când vei putea să stabilești și numele final al copilului. Nume și prenume. Îi poți schimba numele dacă asta îți dorești. Al meu avea un nume demodat, deci nu am putut să nu îl schimb.

Cu decizia de la instanță mergi să îi faci certificatul de naștere pe numele vostru, apoi lași și la DGASPC un exemplar. Ulterior vei primi prin poștă și hotărârea definitivă. Este etapa în care vei mai avea ceva drumuri de făcut. Să treci alocația copilului pe numele tău, să depui actele pentru concediul de acomodare (ai dreptul la un an de concediu, timp în care vei fi plătită lunar cu 85% din media veniturilor nete din ultimul an și să anunți autoritățile (poliție, primărie). După ce va veni copilul acasă, vei primi și suma de 2550 lei ca ajutor de integrare a copilului. Nu este o sumă mare, dar nu uita să o ceri. Este o sumă destinată ieșirii copilului din sistem.

Nu mă gândeam că trebuie anunțate, însă când m-am dus să îi fac pașaportul după vreo 4 luni am descoperit că poliția nu știa de adopție. Așa încât sfatul meu este să te duci la poliție și la evidența populației cu hotărârea și să îi informezi. Oricum va dura cam o lună, două până li se va actualiza sistemul.

Pasul 6. Monitorizarea post adopție

Vei primi musafiri o dată la 3 luni. Asistenta socială va veni să vadă cum evoluează acomodarea. Psihologul de la direcție îți va răspunde mereu la telefon sau te poți programa pentru o discuție și sfaturi.

Nu spun că așa va fi la orice DGASPC din țară, dar asta este datoria lor și ar trebui să te susțină. Pe mine m-a ajutat să le cer ajutorul și îți recomand să o faci. Nu se întâmplă nimic grav în această perioadă, dar timp de 1 an vei fi monitorizată și vei arăta celor de la direcție că micuțul este în siguranță și adopția unui copil a fost cea mai bună decizie a ta.

Succes!

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa