Grevă de mamă. Kerry Egan, o mamă din Carolina de Sud şi scriitoare, a decis să plece de acasă, în interes de serviciu, timp de o lună. Kerry încerca de ceva timp să-şi termine cartea, iar când i s-a oferit oportunitatea să locuiască gratis, timp de o lună, într-o reşedinţă, în celălalt colţ al ţării, ca să lucreze la cartea ei, ea a simţit un amestec de exaltare şi vină.
Şi făcând asta, ea a fost „în grevă” din sarcinile gospodăriei şi responsabilităţile de îngrijire a copiilor care îi umpleau de obicei zilele.
„Sentimentul de vinovăţie a fost incredibil. Am fost cam panicată – am făcut caserole cu mâncare şi le-am îngheţat. Copiii mei purtau uniforme la şcoală şi eram atât de îngrijorată că nu vor avea haine curate, încât am cumpărat 12 cămăşi pentru fiecare copil şi 10 perechi de pantaloni pentru fiul meu”, povestește Kerry pentru site-ul babble.com.
Odată cu sentimentul de vinovăţie, avea o mulţime de îndoieli şi nu era sigură că soţul ei va putea să se ocupe de tot, în condiţiile în care era singurul părinte timp de 30 de zile. Dar bărbabul a spus: „Cât de greu poate fi?”, spuse Egan râzând.
Dar, după o lună de zile, Egan s-a întors acasă pentru a descoperi că familia ei a supravieţuit şi fără ea. „O parte din mine a fost încântată că nu au avut nevoie de mine, că s-au descurcat foarte bine şi fără mine, dar apoi m-am simţit şi un pic rănită”, recunoaşte Egan.
Atunci ea a decis ca lucrurile în familia ei să nu se mai desfăşoare ca înainte de plecarea ei, şi să-şi schimbe pentru totdeauna atitudinea faţă de ce înseamnă să fii părinte.
Iată ce modificări a adus în viaţa lui Egan greva faţă de familia ei:
A păstrat doar munca mentală de mamă
Aceasta include programarea copiilor la doctor, păstrarea calendarului familiei, cumpărarea de materiale şcolare şi plata facturilor. „Există câteva lucruri pe care soţul meu nu prea le poate face”, a spus Egan despre aceste sarcini „încă enorme” pe care le-a luat înapoi la întoarcere.
A refuzat să facă sarcinile pe care partenerul le poate face
Femeia face toată „munca invizibilă”, pe care soţul nu o poate face. Dar în ceea ce priveşte sarcinile evidente, le poate şi el realiza. „Când mă întorc acasă, îl întreb ce avem de mâncare. Dacă el spune că nu ştie, comandăm pizza” , spune Egan. „Asiguraţi-vă că cei mici au uniforme curate, dar asta e treaba spălătoriei. Nu mai merg la cumpărături. Nu mai este mâncare în frigider? Mai multă pizza! Aceasta este probabil cea mai dificilă parte pentru mamele ca mine, care s-au obişnuit să dea fuga la magazin pentru orice, şi nu-şi pot imagina cum e viaţa fără. Dar făcând asta sunt mult, mult mai fericită”, a spus Egan.
A angajat pe cineva pentru curățenie
Deşi nu funcţionează pentru fiecare familie, familia lui Egan a decis să plătească în mod regulat pe cineva pentru curăţenia din casă. O să observaţi şi voi, dacă externalizaţi acest lucru, că banii sunt bine cheltuiţi.
Nu și-a făcut griji cu privire la modul în care aceste schimbări afectează partenerul
Pentru Egan, acest nou mod de viaţă este „eliberator”, dar nu acelaşi lucru poate fi spus despre soţul ei. „Deoarece nivelul stresului meu a scăzut, iar la el a crescut. A fost greu pentru el, nu pot nega acest lucru”, a spus ea. Din fericire pentru familia ei, soţul ei o sprijină.
Acum Egan are o nouă rutină şi este surprinsă de toate lucrurile pe care le făcea înainte: „Nu mi-am dat seama până acum cât de mult efort psihic, mental şi emoţional depui atunci când ai grijă de copii. Chiar nu aveam idee cât de multe făceam. Până când am plecat şi timp de o lună nu am mai făcut acele lucruri „.
