O femeie acuzată că și-a ucis nou-născutul susține că nu știa că e gravidă. Negarea sarcinii, o tulburare psihică greu de demonstrat de instanță

Cum poate o femeie să nu știe că e însărcinată, să descopere abia când naște? Studiile arată că există astfel de cazuri. Rare, ce-i drept, dar există. Aceasta este și cazul unei fete din județul Cluj care a născut fără să știe că e însărcinată și al cărei nou-născut a decedat asfixiat. Acuzarea spune că e omor, apărarea încearcă să demonstreze că e un caz de negare a sarcinii.

Laura Udrea, redactor
negarea sarcinii
Negarea sarcinii, argumentul pe care apărarea și-a construit pledoaria în cazul fetei acuzate că și-a omorât nou-născutul, este o tulburare psihică gravă, însă greu de demonstrat. FOTO: Shutterstock

O femeie de 22 de ani din Cluj a fost condamnată, în primă instanță, la aproape 7 ani de închisoare pentru uciderea nou-născutului ei. Femeia și-a născut copilul în toaletă, iar acesta s-a înecat cu materiile fecale. Tânăra susține că nu a știut că este însărcinată, iar apropiații ei au declarat că nu a existat niciun semn vizibil de sarcină. În instanță, apărarea încearcă de trei ani să demonstreze că femeia nu minte și nu disimulează, ci s-a confruntat cu o psihopatologie ce constă în negarea sarcinii. Cazul a fost prezentat pe larg de Hotnews.

În urmă cu aproape trei ani, tânăra, atunci de 19 ani, a născut primul ei copil în WC-ul din curtea bunicii. Ea susține că nu a știut că e însărcinată și că durerile de burtă pe care le-a avut în acea noapte nu le-a asociat cu travaliul. Nou-născutul, o fetiță, a fost descoperit de polițiști a doua zi, în WC-ul din curte, unde a murit asfixiat.

Tânăra a fost internată în spital, după ce apropiații ei au găsit-o aproape inconștientă și plină de sânge, fără să-și poată explica ce s-a întâmplat cu ea. Iubitul fetei și bunica acesteia au declarat că nu au văzut nicio schimbare la ea care să le dea de bănuit că ar fi însărcinată. Nici echipajul medical de pe Salvare nu și-a dat seama că fata născuse. Abia la spital a fost elucidat misterul și tot acolo a aflat și ea ce se ântâmplase acasă.

Ucidere sau negarea sarcinii?

Pentru prima oară în România, apărarea încearcă să demonstreze că este vorba despre negarea sarcinii, o psihopatologie greu de demonstrat într-o instanță de judecată. Fenomenul negării sarcinii nu e inclus în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM), așa că, până nu va putea fi asociat cu vreo afecțiune psihică obiectivă, credibilitatea în fața instanței este destul de mică, mai arată Hotnews.

Această afecțiune se manifestă prin lipsa simptomelor specifice sarcinii – oprirea sângerărilor lunare, luarea în greutate, modificările corporale. Ipoteza acestei afecțiuni este susținută și de psihologul Gabriela Gulda, care, în raportul psihologic realizat în urma a 12 ședințe de evaluare cu fata acuzată de infanticid a explicat că este posibil ca o femeie să nu conștientizeze că este însărcinată.

Ce poate declanșa această afecțiune? Factori de risc

Negarea sarcinii a fost mult timp considerată un fenomen rar. A fost investigată riguros pentru prima dată într-un studiu german din 2002 care a arătat că acest fenomen este mai frecvent decât se credea. Una din 475 de femei gravide a prezentat negarea de sarcină până la săptămâna 20 de sarcină, în timp ce pentru una din 2.455 de femei negarea a persistat până la naștere.

Printre factorii de risc se numără vârsta mai mică, izolarea socială, statutul socio-economic scăzut, educația slabă, inteligența scăzută și imaturitatea. Tot ca factori die risc sunt considerați și concepția premaritală, statutul de necăsătorit, precum și lipsa unei relații angajate. Factorii clinici de risc includ preexistența unor tulburări psihice sau abuzul de substanțe.

Cum se explică lipsa simptomelor

Llipsa simptomelor în această afecțiune a fost pusă inițial pe seama unor mecanisme de apărare: psihicul unei femei o poate împiedica să-și admită sarcina pentru a o proteja astfel de anumite suferințe emoționale. Negarea sarcinii a fost apoi redefinită ca „sarcină criptică”, o abordare care are la bază teoria conflictului părinte-copil. Astfel, negarea sarcinii ar fi, de fapt, un mijloc de reducere a costurilor energetice ale sarcinii, proces prin care mama ar fi favorizată în detrimentul fătului. Altfel spus, experiențele traumatice din copilăria timpurie, dintre care multe sunt legate de abuz, probleme de atașament sau deficiențe emoționale conduc la o disociere profundă între mintea conștientă și corp.

Ce evenimente din viața fetei ar fi putut fi folosite de avocați pentru a-și construi apărarea

Fata din Cluj care susține că nu a știu că este însărcinată nu a avut o viață ușoară. La 11 ani, a fost victima unei agresiuni sexuale. Un an mai târziu, s-a mutat în Anglia, unde munceau părinții ei, însă nu s-a putut adapta și a fost victima bullyingului acolo. La 14 ani, în casa bunicii din România unde își petrecea vacanțele de vară, a cunoscut un băiat violent, alături de care a stat mai mulți ani (tatăl copilului decedat). Revenind cu el în Anglia, a fost nevoită să muncească 14 ore pe zi ca să se întrețină;

Cum a fost clasificată negarea sarcinii

Sarcina ar putea fi o realitate copleșitoare pentru unele femei, lucru care poate duce la declanșarea negării. Negarea poate fi de natură afectivă, omniprezentă sau psihotică. În negarea afectivă, femeia este conștientă intelectual de sarcina ei, dar se pregătește prea puțin emoțional sau fizic. Ea continuă să gândească, să simtă și să se comporte ca și cum nu ar fi însărcinată. În negarea omniprezentă, femeia nu reușește să-și recunoască sarcina din punct de vedere emoțional și cognitiv, ceea ce provoacă o descoperire târzie a sarcinii, uneori chiar la naștere. Negarea psihotică se caracterizează prin prezența unei boli psihotice comorbide, cel mai frecvent schizofrenie.

Dacă acest articol, despre negarea sarcinii ți s-a părut interesat, ai putea să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa