O cititoare Totul Despre Mame ne-a scris povestea ei de viață, dorind să le încurajeze pe femeile care trec prin divorț și pe cele care au parteneri mai tineri. La 40 de ani, după divorț, ea l-a cunoscut pe actualul partener, cu care are acum un băiețel. Redăm povestea cititoarei noastre, așa cum a fost scrisă chiar de ea:
„L-am cunoscut pe B prin intermediul unei colege. Era cu 12 ani mai mic decât mine și nu părea să se grăbească să își întemeieze o familie, ceea ce era exact ce căutam pe vremea aceea, eu fiind o mămică singură, după 15 ani de căsnicie și un divorț.
Ne întâlneam pe furiș
Îmi doream doar să mă văd cu cineva care vrea o relație deschisă și îmi plăcea faptul că mă făcea mereu să râd. A trecut un an de ieșiri și întâlniri pe furiș, pentru că nu voiam niciunul să auzim comentarii care să ne strice armonia.
După un an de relație, o tragedie prin care am trecut ne-a apropiat și mai mult. La câteva luni după acel moment, am aflat că sunt însărcinată, deși aveam deja 40 de ani și știam că șansele ca așa ceva să se întâmple erau extrem de mici, din cauza unor probleme medicale.
- CITEȘTE ȘI: „Divorțul m-a făcut un părinte mai bun. Mi-am regăsit liniștea și mă bucur alături de copii de ea”
Mi-a fost teamă de reacția copilului
Am stat, ne-am gândit, am cântărit bine situația. El îmi spusese de la început că își dorește foarte mult să devină tată într-o zi dar, sincer, nu m-am gândit niciodată că eu voi fi ea care îi va îndeplini acea dorință. Îmi era teamă, pentru că fusese mereu un aventurier și nu îmi ascunsese lucrul acesta. Mă întrebam mereu ce să fac.
După un control la medic, ne-am hotărât să păstrez sarcina și, evident, relația noastră a devenit cunoscută. Cel mai tare m-a preocupat atunci reacția băiatului cel mare, dar a fost ok. În schimb, mă săturasem să-i aud pe cei care îmi spuneau că voi rămâne singură, cu un copil pe cap. Instinctele mele îmi spuneau că toți se înșală. Și am avut dreptate!
- CITEȘTE ȘI: Distanță de 20 de ani între nașteri. „Am decis să mai fac un copil când fiica mea a plecat la facultate”
Nu aș fi putut alege un tată mai bun
Au trecut puțin peste patru ani de când a venit pe lume piticul nostru. Am avut parte de multe provocări în această perioadă, una dintre ele fiind aceea că cel mic are tulburare din spectrul autist. Dar pot spune, cu mâna pe inimă, că un tată mai bun pentru piticul meu nu aș fi putut alege! În cazul nostru, s-a dovedit că vârsta e doar un număr. Așa mi-a spus instinctul și am avut dreptate!”
