”Mama, tu ești #TeamBeregoi sau #TeamBostanica?”, m-a întrebat fiică-mea de 18 ani într-o seară. Adevărul este că în momentul acela eram mai degrabă #TeamHaiSăPunemMasaMaiRepede, dar a trebuit să intru în discuție cu ea. Cum poți știi ce e în lumea copiilor tăi dacă nu o cunoști? Auzisem câte ceva despre aceste două fete—Iuliana Beregoi și Andreea Bostănica, influencerițe cu milioane de urmăritori, dar nu le-am dat importanță până să văd cât de interesată e fiică-mea de scandalul care a aprins TikTok-ul, despre care se discută intens la școală și nu numai. Un scandal în care, așa cum aveam să aflu, se folosesc apelative gen „tâ@fă”, atacuri la persoană care țin de aspectul fizic, acuzații privind consumul de droguri și vieți promiscue. În care s-a ajuns la cruci trimise la poartă, în care sunt implicați hackeri de peste Prut și față de care s-au sesizat autoritățile din Moldova. Și toate astea se întâmplă în fața unui public format preponderent din copii și adolescenți.
Primul video de pe TikTok pe care mi l-a servit algoritmul este cu Andreea Bostănica (21 de ani), spunând că o femeie este iubită și respectată doar dacă primește flori, diamante și cadouri scumpe, iar ”cu#$ele primesc m#$e în cabina de probă”. Acesta era, de fapt, un atac la adresa Iulianei Beregoi (tot 21 de ani), care spusese într-un podcast că cel mai ciudat loc în care a făcut sex a fost o cabină de probă. Beregoi nu s-a lăsat mai prejos și a acuzat-o, într-un alt video, că la 19 ani și-a petrecut vacanța într-o vilă privată din Mykonos cu trei „boșorogi”.
Cele două, originare din Republica Moldova, sunt populare pe internet încă de acum 8-9 ani, când s-au făcut remarcate pe YouTube și prin diverse emisiuni televizate. Iuliana Beregoi are pe Instagram 1,6 milioane de urmăritori, Andreea Bostănica 3,9 milioane. Pe YouTube, Iuliana are 1,16 milioane de abonați, Andreea 891.000. Cel mai mult public au pe TikTok: Iuliana 3,3 milioane urmăritori, iar Andreea 7,2 milioane. Publicul lor este format în mare parte din copii, adolescenți și tineri care visează, probabil, la o viață cu lux și opulență, așa cum afișează în social media cele două. Anul trecut, Beregoi a organizat o tabără de vară pentru fanii ei cu vârste începând de la 7 ani, care au plătit 1.000 de euro pentru a sta în compania ei timp de câteva zile.
Deși ambele se promovează drept cântărețe, conținutul lor din mediul on-line este unul mai degrabă de life style, presărat cu câteva piese lansate din când în când. Andreea, care-și trăiește viața ba în București, ba în Dubai, le-a spus urmăritorilor ei că n-a luat note prea mari la Bac și că putea foarte bine să nu-l ia deloc, fără ca asta să-i fi afectat „fericirea, vacanțele, hainele, mașina sau apartamentele”. În materialele ei video, apărea primind buchete cu mii de trandafiri, bijuterii, mașini și alte cadouri de la fostul iubit pe care îl ținea secret. La vârsta mea, după 20 de ani de căsătorie, mă impresionează mai degrabă un bărbat care face curat în bucătărie decât unul care trimite buchete imense de flori. Dar fetele de 13-14 ani care o urmăresc visează probabil că un prinț le va pune și lor la dispoziție un apartament în Dubai și le va trimite cadouri de zeci de mii de euro.
Relația dintre Andreea și Iuliana
La începutul carierei lor, în adolescență, cele două erau prietene. Aveau ambiții mari, multă energie, se susțineau public, aveau aceleași dorințe și preocupări: concursuri, evenimente, filmări, visul de a reuși. Apoi, drumurile li s-au despărțit, iar azi au ajuns victimele celebrității lor. Postează zilnic injurii una la adresa celeilalte: ironii legate de cum arată, de cum manipulează și mint. Își compară faima și succesul: care are cel mai tare telefon, care are bani să cumpere tot ce vrea din mall, care are mai mulți urmăritori. Andreea Bostănica a folosit expresii precum „scândurică” și „arată ca un băiețel”, referindu-se la aspectul fizic al Iulianei. În foarte multe live-uri pe TikTok, a numit-o pe Iuliana ”tâ$%ă” și a acuzat-o că a avut o mulțime de parteneri.
Fostul iubit al lui Bostănica a dezvălui recent că nu era cel care îi trimitea cadourile spectaculoase cu care se afișa pe TikTok. Bărbatul spune că tânăra și-ar fi construit un scenariu complex pentru a-și crea o imagine anume sau pentru a ascunde sponsori reali.
De la cuvinte urâte, la cruci trimise la ușă
Totul a culminat cu un video în care Beregoi și familia ei sunt acuzate de Bostănica de faptul că i-a trimis unei creatoare de conținut din Republica Moldova o cruce pe care erau inscripționate numele ei și o presupusă dată a morții. Gestul, spune ea, e unul de intimidare și șantaj. Potrivit presei din Republica Moldova, persoane apropiate Iulianei Beregoi ar fi fost implicate într-un presupus grup infracțional de șantaj și extorcare de fonduri în Republica Moldova. Ancheta poliției Republicii Moldova arată că suspecții (opt persoane) au folosit conturi false pe Instagram pentru a contacta victimele și a le cere bani sub amenințarea unor repercusiuni asupra conturilor lor sau vieții lor private.
Cine are curiozitatea să urmărească scandalul, va vedea că mare parte dintre urmăritorii care comentează în favoarea uneia sau a alteia sunt copii sau adolescenți. Să nu ne ascundem după deget! Copiii au acces la rețelele sociale, iar cei care nu au instalate aplicațiile TikTok sau Instagram, pot vedea tot ceea ce se întâmplă în shorts pe YouTube.
Nu sunt procuror, și nici judecător. Și nici nu vreau să joc rolul ăsta de pe canapea. Dar ca mamă văd altceva, poate mai important decât „cine are dreptate”. Văd cum celebritatea în social media îi poate aduce pe copii și adolescenți, așa numiții kidfluenceri, în punctul în care îi distruge. Văd cum se normalizează cruzimea, cât de ușor se transformă corpul unei fete într-un obiect public despre care oricine își permite să comenteze. Văd cum bullying-ul începe cu o glumă dusă din ce în ce mai departe, văd cum copiii învață că atunci când ești rănit ai voie să rănești mai tare.
Adolescența, din interior, este oricum o cameră plină de oglinzi. Te uiți în ele și nu-ți place nimic. Te consideri prea slab(ă), prea gras(ă), prea înalt(ă), prea scund(ă), prea „nimic”. Într-o zi ți se pare că ai umeri de adult și în următoarea te simți copil. Apoi vii pe internet și te întâmpină comentarii despre cum ar trebui să arăți ca să contezi. Dacă ai 14–17 ani și încă îți cauți locul în propria piele, mesajul ăsta intră ca un cui. Valoarea ta e negociabilă, în funcție de cum arăți.
Și mai e ceva ce mă sperie: felul în care publicul devine parte din scandal, ca o galerie. Nu doar „urmărește”, ci comentează, alege tabere, distribuie, adaugă sarcasm, inventează porecle, ridică miza. Adolescenții sunt martori la o competiție de umilire transmisă în direct. Învață că atunci când ai audiență, orice e permis. Că rușinea celuilalt poate fi monedă de schimb pentru vizualizări. Când am fost de vârsta lor, bullying-ul se întâmpla în curtea școlii și, în cel mai bun caz, rămânea acolo. Acum, bullying-ul are notificări. Are „remix”. Are „duet”. Are o viață care nu se termină la ultima oră. Continuă seara, în pat, în telefon, când credeai că ești în siguranță. Și, în mod pervers, are și aplauze. Dincolo de replici și acuzații, scandalul ăsta mai pune pe masă un lucru: prea ușor se aruncă vorbe foarte grele în spațiul public, în fața unui public format (și) din minori.
Ce rămâne în urma scandalului
Nu știu cum se va încheia conflictul dintre Iuliana Beregoi și Andreea Bostănică. Presa îl urmărește, publicul îl consumă, iar ele își spun versiunile. Ce știu este că, pentru adolescenții noștri, finalul nu e cel mai important. Important e ce rămâne în urma lui, ca model.
Dacă rămâne ideea că e acceptabil să ataci corpul unei fete când ești supărată, s-a pierdut iremediabil decența. Dacă rămâne ideea că bullying-ul e o armă legitimă când ai audiență, am pierdut și mai mult. Dacă rămâne ideea că a umili e o formă de putere, atunci copiii de azi cresc într-o lume în care empatia e slăbiciune.
În plus, mă întreb ce imagine asupra succesului își formează un copil în formare văzându-le pe aceste două fete înconjurate de un lux nefiresc, obținut în mare parte din cadouri și live-uri pe TikTok. Este foarte ușor să creadă că dacă nu te pozezi cu Burj al Arab din Dubai pe fundal viața este total irosită, dacă nu ai genți de designer, bijuterii mai multe decât într-un magazin de specialitate sau mașini care valorează cât o casă în București nu valorezi nimic.
Eu vreau altă lume pentru copiii mei și prietenii lor. Una în care să fie cool să spui „Asta nu e ok!”. Una în care să nu fie nevoie să ai „argumente” ca să respecți un om. Una în care corpul nu e tribunal, iar greșelile nu se pedepsesc cu rușinare publică. Și poate că, data viitoare când algoritmul le mai aruncă un scandal în față, să aibă în minte o întrebare mică, dar sănătoasă: „Dacă asta s-ar spune despre mine, mi-ar face bine?” Dacă răspunsul e nu, atunci poate cel mai matur gest nu e să dai play, ci să ieși din live.
