Pe rafturile cu băuturi ale magazinelor vezi tot mai des etichete cu „0% alcool”. Bere, vin, gin tonic, chiar și rom fără alcool, un întreg univers care promite gustul familiar al unei băuturi „pentru adulți”, dar fără efectele alcoolului. Pentru mulți părinți, tentația e mare: „Mai bine îi dau adolescentului o bere fără alcool decât să o încerce pe cea adevărată”. Dar e oare o alegere sigură? Sau doar o variantă mai subtilă de a normaliza ceva ce ar trebui, încă, amânat?
Ce înseamnă, de fapt, „băutură fără alcool”
Băuturile „zero alcool” sau „alcool-free” sunt definite ca produse care conțin mai puțin de 0,5% alcool, dar care imită aproape perfect gustul și imaginea băuturilor alcoolice. Se găsesc peste tot, online, în restaurante, baruri, la supermarket, iar în majoritatea țărilor nu există nicio lege care să interzică vânzarea lor minorilor, atenționează abc.net.
Asta înseamnă că un adolescent le poate cumpăra și consuma fără probleme, iar companiile profită din plin de acest spațiu gri din legislație. Organizațiile specializate în prevenția dependențelor, precum Alcohol and Drug Foundation, avertizează însă că aceste produse ar putea obișnui copiii cu gustul și imaginea alcoolului, pregătind terenul pentru consumul real mai târziu.
O poartă deschisă către alcoolul adevărat?
Cercetătoarea australiană dr. Amy Pennay, de la Centre for Alcohol Policy Research, citată de abc.net, spune clar: „Nu avem încă suficiente date despre impactul acestor băuturi asupra tinerilor, dar știm din alte domenii că imitarea unui comportament riscant îl face mai ușor de adoptat.” Exemplele sunt grăitoare. Studiile despre țigările electronice au arătat că adolescenții care le folosesc au șanse mult mai mari să fumeze tutun în anii următori. La fel, tinerii care beau produse fără alcool sunt, cel mai probabil, mai predispuși să consume ulterior alcool adevărat.
Profesorul Tim Slade, de la The Matilda Centre for Research in Mental Health and Substance Use, compară fenomenul cu băuturile energizante: „Când un produs are gust, ambalaj și ritual de consum similar, el transmite deja semnalul că acel comportament e acceptabil.” Mai mult, el atrage atenția că părinții care oferă alcool copiilor lor, chiar și „doar o bere” sau „o înghițitură de șampanie”, le dublează riscul de a dezvolta tipare de consum excesiv („binge-drinking”) în anul următor.
„Dar e fără alcool, ce rău poate face?”
Problema nu e neaparat în sticlă, cât e în mesaj. Când îi oferi adolescentului tău o băutură care arată, miroase și are gust de alcool, îi transmiți că acel gest este firesc, permis, chiar dezirabil. Așa cum explică dr. Pennay, creierul unui tânăr este încă în dezvoltare, iar orice asociere pozitivă cu ideea de „consum de alcool” se fixează rapid: „Să-i influențezi să aștepte până la 18 ani este întotdeauna cel mai bun sfat”, spune ea. „Cu cât cineva întârzie mai mult prima experiență cu alcoolul, cu atât e mai puțin probabil să devină un consumator problematic mai târziu.” Așa că, deși o bere fără alcool pare o soluție „de compromis”, poate deschide o ușă pe care mai bine n-ar deschide-o deloc.
Cum poți aborda subiectul, fără panică și fără predici
Adolescenții sunt curioși, iar curiozitatea e firească. Nu vrei să transformi o întrebare inocentă într-un conflict. Ce poți face:
- Ascultă mai întâi. Întreabă-l de ce vrea să încerce. E curiozitate, presiune de grup, dorința de a fi „ca ceilalți”?
- Explică simplu. Spune-i că băuturile „fără alcool” conțin totuși urme de alcool și, mai important, imită exact obiceiul de a bea – ceea ce poate fi periculos.
- Oferă alternative. Fă dintr-o băutură nealcoolică ceva cool: apă minerală cu fructe, smoothie, limonadă artizanală, ceai rece.
- Fii modelul lui. Modul în care tu vorbești și te raportezi la alcool va conta mult mai mult decât interdicțiile.
Uneori, „nu” e o formă de grijă
Berea fără alcool nu e o catastrofă, dar nici o soluție educativă. Nu e despre gust, ci despre context. Despre ce învață adolescentul tău din acel gest. Adevărata lecție nu e să-i spui „nu ai voie”, ci să-l ajuți să înțeleagă de ce e mai bine să aștepte. Pentru că maturitatea nu vine dintr-o sticlă, nici măcar dacă scrie pe ea „0% alcool”, ci din capacitatea de a face alegeri cu mintea limpede.
Adolescenții români, printre cei mai expuși la alcool din Europa
Conform celui mai recent raport european ESPAD, aproape 85% dintre adolescenții români cu vârste între 15 și 16 ani au consumat alcool cel puțin o dată în viață, iar unul din trei recunoaște că a băut în ultima lună. Deși consumul ocazional scade ușor față de anii anteriori, România rămâne peste media europeană la frecvența și cantitatea de alcool consumată la adolescenți.
Raportul Agenției Naționale Antidrog arată că vârsta medie la care tinerii români gustă prima oară alcoolul este 13 ani, iar băieții o fac, în general, mai devreme decât fetele. Cei mai mulți tineri spun că au primit băutura de la prieteni (46%) sau de la părinți (24%), ceea ce confirmă faptul că obiceiul începe adesea „în familie”, nu în cluburi. Mai grav, 14% dintre elevii români au experimentat cel puțin o dată starea de ebrietate, iar unul din 10 declară că a consumat alcool în timpul săptămânii școlare. OMS atrage atenția că fiecare an în care debutul consumului de alcool este întârziat reduce riscul de dependență cu până la 10%, iar expunerea timpurie crește vulnerabilitatea la anxietate și tulburări de somn.
