Dezamăgiți, frustrați, speriați și mai dezbinați ca niciodată în ultimii 35 de ani, românii au votat la aceste alegeri prezidențiale cu furie, cu frică, cu ură. Toate acestea au răzbătut și în social media. A curs cu injurii, atacuri la persoană, amenințări. Și într-o tabără, și în cealaltă, agresivitatea a fost la cote maxime. Iar dincolo de toată această tensiune, a mai șocat ceva: felul în care a fost chinuită limba română. N-a mai contat că „miau” nu e totuna cu „mi-au”, că nici „care” nu-i „pe care” sau că numărul de i variază la „copii(i)”.
Am stat de vorbă cu Dacian Dolean, psiholog educațional și cercetător în domeniul alfabetizării și al dezvoltării limbajului, pentru a înțelege cum ajung adulții, chiar și cei cu studii medii și superioare, să facă greșeli de scriere elementare și să nu cunoască gramatica predată încă din ciclul primar. Educația precară și dezinteresul față de dezvoltarea personală sunt doar câteva dintre motivele care explică nivelul scăzut de alfabetizare, spune specialistul. Tot el observă că persoanele care nu au un limbaj care să le permită să-și exprime civilizat opiniile recurg la injurii și amenințări.
Totul Despre Mame: Ați urmărit, probabil, felul în care au fost reflectate alegerile prezidențiale în social media. Cum vi s-au părut comentariile alegătorilor prin prisma limbajului folosit și al corectitudinii gramaticale? V-a surprins ceva?
Dacian Dolean: Da, cred că a surprins în primul rând violența verbală manifestată în multe dintre reacțiile apărute în rețelele de socializare. Ca să interpretăm comentariile cred că e important să înțelegem contextul în care au fost făcute. Românii au votat doi candidați percepuți ca fiind anti-status quo (în sensul că nici măcar coaliția guvernamentală nu a avut o susținere majoritară), ceea ce indică faptul că există o frustrare mare în societate. Acum, oamenii reacționează la frustrare în mod diferit și am să fac o analogie cu ce se întâmplă la grădiniță.
Dacă un băiat ia jucăria unei colege fără voia ei, aceasta va fi frustrată. Dacă fetița are un limbaj suficient de bine dezvoltat, ea va ști să își verbalizeze frustrarea (cerând jucăria înapoi) sau să se adreseze educatoarei. Dacă nu are un limbaj bine dezvoltat, probabil prima reacție va fi să îl lovească pe colegul ei. De foarte multe ori, copiii care manifestă probleme comportamentale nu au suficient de bine dezvoltat limbajul pentru a-și exprima coerent nemulțumirile. Aceste situații, pe care sunt convins că orice educatoare le poate confirma, sunt sprijinite de studii empirice. De exemplu, o meta-analiză publicată acum 7 ani arată că dificultățile de limbaj sunt asociate cu problemele comportamentale.
Același scenariu îl regăsim și în cazul adulților. Cei care au o dificultăți în a-și exprima nemulțumirile folosind un limbaj care respectă normele sociale vor avea tendințe agresive manifestate prin injurii, amenințări sau chiar la violență fizică. De aceea, dezvoltarea limbajului (și a capacității de a te exprima public respectând normele sociale) este esențială în (auto)reglarea comportamentului oamenilor.
În plus, limbajul este o competență de bază a alfabetizării funcționale, așa cum am arătat într-un studiu pe care l-am publicat acum 4 ani. Iar un studiu teoretic care va fi publicat în curând de către colaboratori ai mei de la Universitatea din Oxford pune dezvoltarea limbajului la baza alfabetizării funcționale. Aceste studii explică datele care arată diferențele dintre nivelul de studii ale votanților celor doi candidați (majoritatea alegătorilor cu studii primare au votat un candidat care a avut un discurs în care frecvent a incitat la violență în timp ce peste 80% dintre alegătorii cu studii superioare au votat cu un candidat care a avut un discurs argumentat, rațional).
Cum explicați faptul că foarte mulți absolvenți de liceu (cel puțin) nu cunosc reguli elementare de gramatică și ortografie?
Dacian Dolean: Nu cunosc un studiu empiric făcut la nivelul României care să ne informeze corect în ce măsură absolvenții de liceu nu cu cunoștințe elementare de gramatică. Însă, când ne uităm la greșelile gramaticale care apar în unele comentarii din postările de pe rețelele sociale și dacă presupunem că multe dintre aceste persoane au absolvit liceul, trebuie să avem în vedere două aspecte.
În primul rând, o parte din aceste persoane trăiesc în străinătate. Există un fenomen foarte bine documentat (first language attrition) care ne arată că imigranții își pierd din „simțul lingvistic” al limbii materne după o perioadă mai lungă de trăit într-o țară în care se vorbește o limbă diferită. Acest fenomen se regăsește de exemplu la nivel lexical (de ex. tendințe de a înlocui unele cuvinte din limba română cu cuvinte din limba țării în care au emigrat) sau sintactic (schimbări în structura propoziției). Trebuie să înțelegem că aceia care locuiesc în alte țări fac un efort considerabil mai mare de a se exprima coerent și corect în limba română (și de multe ori avem tendința să judecăm aceste persoane fără să înțelegem corect tot contextul).
Pe de altă parte, există absolvenți de liceu care trăiesc în România și care au dificultăți de exprimare corectă în scris, și acest lucru se întâmplă din două motive. În primul rând educația oferită la nivelul învățământului primar nu a fost foarte solidă. Trebuie să înțelegem aici că unii elevi au nevoie de mai mult sprijin, de mai multe ore de mai bună calitate pentru a stăpâni limba română din diferite motive, iar motivul principal e că acasă nu vorbesc corect. Deci nu toți elevii vin la școală la fel de bine echipați lingvistic și nu toți evoluează în același ritm. În al doilea rând, e esențial să înțelegem importanța educației pe parcursul vieții. Adică nu doar școala este responsabilă să îți ofere educație. Dacă tu, ca persoană, nu faci efort să te dezvolți la nivel personal (să citești texte scrise corect gramatical), vei râmâne cu un nivel scăzut de alfabetizare, și, să spunem, pe la 40 de ani vei uita regulile de scriere pe care le-ai învățat la 8 ani.
- CITEȘTE ȘI: Analfabetismul funcțional lovește în plin România. Studiu oficial: 1 adult din 5 nu înțelege ce citește
Ce ar trebui să se schimbe în școala românească astfel încât generațiile următoare să-și poată susține punctele de vedere în spațiul public (și nu numai) fără a chinui limba română?
Dacian Dolean: Așa cum am spus, dezvoltarea limbajului este critică, nu doar pentru limba română, ci pentru toate disciplinele. De exemplu, există studii care arată că limbajul este fundamental dezvoltării numeroaselor competențe matematice. Apoi, limbajul este esențial pentru a avea un nivel avansat de gândire critică și a evalua corect mesajele pe care le primim (pe cale orală sau în scris). Cred că în România avem o nevoie foarte mare de programe de dezvoltarea limbajului de bună calitate – și mai ales de dezvoltarea limbajului scris. Noi am făcut progrese în această direcție, însă mai este foarte mult de lucru.
În ceea ce privește predarea și programa, unde credeți că ar fi oportun să se intervină? În ciclul primar, gimnazial, liceal…?
Dacian Dolean: E foarte important ca toți elevii să termine școala primară cu competențe de bază solide. Dacă acest lucru nu se întâmplă întotdeauna (și nu se întâmplă întotdeauna) cred ca trebuie să oferim profesorilor de la gimnaziu și liceu posibilitatea de a pune mai mult accentul pe aceste competențe (chiar dacă au alte priorități, conform programei școlare). Dacă un elev de clasa a 7-a încă nu deține competențele ortografice ale unui elev de clasa a 3-a, dacă nu poate scrie un paragraf coerent sau dacă nu poate face un rezumat corect al unui text pe care l-a citit în 3-5 propoziții, cred că atunci este prea puțin relevant dacă știe să identifice corect dativul sau locuțiunile prepoziționale. Și ce nu cred că se înțelege întotdeauna foarte bine este că e nevoie de foarte multă muncă pentru a-ți dezvolta aceste competențe de bază de scriere corectă. Elevii trebuie să scrie foarte mult și au nevoie de mult feedback corectiv de calitate. Iar intervențiile pe aceste competențe trebuie făcute cu rigurozitate atât în ciclul primar cât și în cel gimnazial și cel liceal.
